Nuccio Ordine

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nuccio Ordine
Date personale
Născut[2] Modificați la Wikidata
Diamante, Calabria, Italia Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani)[3][4] Modificați la Wikidata
Cosenza, Calabria, Italia[3] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[3] (accident vascular cerebral[3]) Modificați la Wikidata
Cetățenie Italia Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
cadru didactic universitar[*]
critic literar[*]
istoric literar[*]
eseist
italianist[*][[italianist (scholar specialising in Italian studies)|​]] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRende
Cosenza
New Haven, Connecticut Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[5][6]
limba engleză
limba franceză Modificați la Wikidata
PregătireGiulio Ferroni[*][[Giulio Ferroni (Italian writer and journalist)|​]]  Modificați la Wikidata
Limbilimba italiană  Modificați la Wikidata
PatronajUniversitatea New York
Universitatea Yale
Universitatea din Paris
Università della Calabria[*][[Università della Calabria (collegiate research university in Rende, Italy)|​]]  Modificați la Wikidata
Note
Premiichevalier des Palmes académiques[*][[chevalier des Palmes académiques (first grade of the French Order of Academic Palms)|​]]
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Comandant[*]
Premiul pentru Comunicație și Discipline Umane al Prințesei Asturiilor[*][1]  Modificați la Wikidata

Nuccio Ordine (n. , Diamante, Calabria, Italia – d. , Cosenza, Calabria, Italia) a fost un profesor și filosof italian și unul dintre experții mondiali de top în domeniul Renașterii și pentru filosoful Giordano Bruno.

Biografie și carieră[modificare | modificare sursă]

S-a născut în 1958 în Diamante, provincia Cosenza, regiunea Calabria. Este profesor de teorie a literaturii la Universitatea din Calabria. Fellow al Harvard University Center pentru Studii ale Renașterii Italiene și al Alexander von Humboldt Stiftung, Ordine a predat la universități americane (Yale, New York University) și europene (EHESS, Ecole Normale Supérieure Paris, Paris-IV Sorbonne, Paris-III Sorbonne-Nouvelle, CESR of Tours, Institut Universitaire de France, Paris-VIII, Warburg Institute, Eichstätt University). Este unul dintre cei mai mari experți contemporani ai lui Giordano Bruno și ai Renașterii. Cǎrțile sale au fost traduse în multe limbi, inclusiv în chineză, japoneză și rusă. Este de asemenea editor general al noii ediții a operei lui Giordano Bruno, alături de Yves Hersant și Alain Segonds și a trei colecții de clasici la Editura Les Belles Lettres (Operele complete ale lui Giordano Bruno, ediție bilingvă, cu text critic și traducere în franceză, serie îngrijită de Nuccio Ordine și Yves Hersant și publicată sub patronajul Institutului Italian pentru Studii Filosofice și al Centrului Internațional de Studii Bruniene). În Italia este editor general al seriei “Sileni” din cadrul editurii Liguori, „Clasici ai gândirii europene” la Editura Nino Aragno și „Clasici ai literaturii europene” la editura Bompiani. Nuccio Ordine scrie de asemenea pentru „Corriere della Sera".

Onoruri[modificare | modificare sursă]

  • Comandant al Ordinului de merit al Republicii italiene, 2010
  • Cavaler al Ordinului Palmelor Academice, 2009
  • Membru Onorific al Institutului de Filosofie al Academiei de Științe, 2010
  • Titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Federale din Rio Grande de Sul, Brazilia, 2011
  • Titlul de Cavaler al Legiunii de onoare, École normale supérieure, decembrie, 2012

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

  • Nuvela italiană din perioada barocului. Ediție bilingvǎ (Nuccio Ordine, Smaranda Bratu Elian) (editura Humanitas, 2010)
  • Pragul umbrei (Orig. "La soglia dell'ombra") (2003), publicatǎ de editura Marsilio; (2004) a doua ediție revizuită; (2009) a treia ediție; traduceri: în franceză (Les Belles Lettres, 2003), în spaniolă (Siruela, 2008), în portugheză (Perspectiva, 2006), în românǎ (Institutul Cultural Român, 2005), în rusă (Saint Petersburg University Press, 2008), în germanǎ (Königshaus & Neumann, 2009)
  • Cabala măgarului (Orig.La cabala dell'asino) (1987), publicatǎ de editura Liguori, Italia; (2005) a doua ediție revizuitǎ; traduceri: în francezǎ (Les Belles Lettres, 1993, 2005); în englezǎ (Yale University Press, 1996); în germană (Wilhelm Fink, 1999); în chineză (Oriental Press, 2005); în românǎ (Humanitas, 2004, ISBN 973-50-0696-0; ISBN 973-50-0696-0); în japonezǎ (Toshindo, 2002); în portugheză (Educs, 2008)
  • Contro il vangelo armato. Giordano Bruno, Ronsard și religia (2007), publicatǎ de editura Cortina, Italia; (2009) a doua ediție revizuită; traduceri: în franceză (Albin Michel, 2004)
  • Teoria della novella e teoria del riso nel '500 (1996), pubicată de editura Liguori, Italia; (2009) a doua ediție revizuită; traduceri: în franceză (Vrin/Nino Aragno, 2002)
  • Le rendez-vous des savoirs) (1999), publicată de editura Kliencksieck, Franța; (2009) Les Belles Lettres, Paris.

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Rombiolo; 2007
  • Filosofia Siracusa; 2007
  • Anassilaos; 2006 pentru societatea Megale Hellas
  • Orient Express; 2003
  • Cesare de Lollis; 2003
  • Le Città della Magna Grecia; 1987

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

  • Pierre Hadot (Collège de France din Paris): „Nuccio Ordine este bine cunoscut publicului pentru studiile sale extraordinare despre opera lui Giordano Bruno. Este unul dintre experții contemporani de top privind întregul mediu social, artistic, literar și spiritual al Renașterii și al Epocii Moderne timpurii. În această lucrare, autorul ne oferă un model metodic remarcabil privind exegeza filosofică, deoarece reușește să reconstruiască, într-o manieră foarte precisă, itinerariul intelectual și spiritual al lui Giordano Bruno din perioada 1582-1585”.[necesită citare]
  • Paul Oskar Kristeller: „Bogata și complexa lucrare de față va familiariza cititorul cu un număr mare de surse primare și secundare privind gândirea occidentală, începând cu Antichitatea și până la epoca modernă timpurie, care altfel i-ar fi scăpat.”[necesită citare]
  • George Steiner: „Cititorul va găsi în Nuccio Ordine un ghid minunat de fidel și de revelator al lumii arzătoare, magice a lui Giordano Bruno”. [necesită citare]
  • Umberto Galimberti în «La Repubblica»: „O introducere ministerială și captivantă în opera lui Giordano Bruno”.[necesită citare]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.infobae.com/america/cultura/2023/05/05/nuccio-ordine-premio-princesa-de-asturias-la-buena-escuela-la-hacen-los-profesores-que-cambian-la-vida-de-los-estudiantes/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Nuccio Ordine, Babelio 
  3. ^ a b c d e https://www.lne.es/oviedo/2023/06/10/fallece-nuccio-ordine-premio-princesa-88539092.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b , https://calabria.gazzettadelsud.it/articoli/cronaca/2023/06/11/nuccio-ordine-e-la-cultura-dellinsegnamento-addio-allultimo-degli-umanisti-291d96fb-c5bd-40a1-979c-e53ab95e6412/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]