Norbert Petri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Norbert Petri
Date personale
Născut24 februarie 1912
Sibiu, Austro-Ungaria
Decedat28 februarie 1978, (66 de ani)
Brașov, România
NaționalitateFlag of the Habsburg Monarchy.svg Austro-Ungaria
Cetățenie România
Ocupațiedirijor, compozitor, profesor de muzică
Activitate
EducațieFacultatea de Filologie la Universitatea din București, Conservatorul din București
Alma materUniversitatea din Viena
Lucrări remarcabileTrandafirii Doftanei
PremiiCetățean de onoare al municipiului Brașov, din 1999

Norbert Petri (n. 24 februarie 1912, Sibiu, Austro-Ungaria - d. 28 februarie 1978, Brașov, România) a fost un dirijor, compozitor și profesor de muzică sas din Transilvania.

A început studiile superioare de filologie la București și Viena. Apoi, la 25 de ani, a început studiul muzicii la București. Între 1942 și 1944 a fost dirijor secund al Societății Filarmonice din Brașov, cântând ocazional și la orgă. Ca membru al „Kronstädter deutscher Liederkranz“ (Cercul brașovean de cântece germane) a compus primele sale „Singspiele”: „Rotkäppchen“ (Scufița roșie), „Ein Bauer muss es sein“ (Trebuie să fie un țăran) și „Siebenbürgische Bauernhochzeit“ (Nuntă țărănească transilvăneană).[1]

După terminarea studiilor de filologie și muzică și-a desfășurat activitatea la Brașov, cu o singură întrerupere, de aproape 5 ani, din 1945 până în 1950, când a fost deportat în Uniunea Sovietică. A compus muzică de scenă, muzicaluri, operete și operă, muzică de cameră, muzică simfonică. De asemenea, Petri a prelucrat multe piese cu caracter folcloristic pentru cor, oferind corurilor de amatori informații și partituri. A compus și lieduri și muzică de dans cu influențe folcloristice. Multe din piesele sale vocale au pe lângă varianta în limba română și una în limba germană.[2]

În prima perioadă a creației sale, Norbert Petri a compus foarte multe piese de divertisment dar, după ce a fost deportat în Uniunea Sovietică la muncă silnică, în perioada 1945 - decembrie 1949, muzica pe care a compus-o la întoarcerea în țară a devenit mult mai interiorizată.[3]

În anii '50, Norbert Petri a condus o orchestră săsească și o grupă de dansuri, care activau în cadrul fabricii de mobilă din Codlea.[4]

A fost director muzical al Teatrului Muzical din Brașov, înființat de el în 1954, și al corului "Paul-Richter".[5]

În 1956, la București a luat naștere ansamblul de cântece și dansuri populare Singspielgruppe für Tänze und Lieder. Formația condusă de Norbert Petri și Anselm Honigberger, a participat împreună cu Teatrul muzical “Gheorghe Dima” din localitate la realizarea spectacolului “Fidelio” de Ludwig van Beethoven și în alte grandioase montări, dar a fost desființată odată cu instalarea perioadei de îngheț politic.[6]

În ziarul "Tractorul" din 29 august 1959 se scria: Cantata eliberării” de Norbert Petri a fost interpretată de corul Uzinelor "Tractorul", având ca soliști pe Traian Nanu și Ludovic Spiess. Pentru reușita interpretării, cei doi cântăreți au fost distinși cu Premiul I pentru soliști de cor".[7]

La 20 decembrie 1961 i s-a reprezentat în premieră la Teatrul Muzical din Brașov opera „Trandafirii Doftanei”, pe libretul lui Daniel Drăgan, sub bagheta dirijorului Dinu Niculescu.[2]

În 1974, Corul bărbătesc din Codlea (Zeidner Männerchor) a obținut medalia de argint în faza finală a celei de-a XI-a ediții a Concursului național al formațiilor de amatori, cu piesa „Kantate der Blumenstadt“ (Cantata orașului florilor) de Norbert Petri.[8]

In memoriam[modificare | modificare sursă]

În 1999 Norbert Petri a fost declarat post-mortem cetățean de onoare al municipiului Brașov, „pentru întreaga activitate artistică”, prin H.C.L. nr. 234/1999.[9]

Compoziții[modificare | modificare sursă]

  • Cantata eliberării
  • Trandafirii Doftanei (operă în 3 acte (7 tablouri), 194 pagini, publicată de Editura Muzicală în 1964)
  • 3 nocturne pentru cor mixt, 12 p., Editura Muzicală, București, 1973
  • Kleiner Liederkreis / Mică suită de lieduri, versuri de Nina Cassian, Anemone Latzina, (1. Uber Tränen - Despre lacrimi. 2. Betäubte Erinnerung - Amintire anesteziată. 3. Idylle - Idilă. 4. Jetzt - Acum... 5. Liebeslied am Donnerstag - Cîntec de dragoste, joia), 10 p., Editura Muzicală, București, 1975
  • Simfonia nr.1, op.14, compusă în anul 1951, a cărei partitură a fost descoperită în 2011 la Muzeul Casa Mureșenilor. Simfonia a fost prezentată în premieră absolută la ediția a X-a a Festivalulului „Musica Coronensis“, desfășurat la Brașov în octombrie 2012.[3][10]

În periodice[modificare | modificare sursă]

  • "Bei uns war eine bewegte Zeit". Briefe von Norbert Petri an Hans Mokka. (La noi au fost vremuri agitate. Scrisori ale lui Norbert Petri către Hans Mokka.) Cu o introducere de Hans Mokka). În Neue Literatur. 30 (1979), Nr. 10, paginile 80-102.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Lieder der Heimat (Cântece din patrie), culegere de muzică populară, de Norbert Petri și Viorel Ardeleanu, Brașov, 1973 [11]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Daniel Drăgan, Apel la memorie, Brașov, Editura Arania, 2007 (În carte se referă și la libretul pe care l-a scris pentru Trandafirii Doftanei, operă controversată în epocă, pe care Gheorghe Gheorghiu Dej însuși a apreciat-o extrem de elogios).[12]

Note[modificare | modificare sursă]

O compozitie al muzicianului Norbert Petri a fost opereta 'RODICA' si interpretata in rolul Rodicai de soprana Liliana Pagu , si Clara Clopt. Dirijorul spectacolului a fos Horia Herscovici Alexandru.