Sari la conținut

Monte Baldo di Brentonico

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Monte Baldo di Brentonico
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Provincia Autonomă Trento
Italia
Coordonate45°49′N 10°54′E ({{PAGENAME}}) / 45.82°N 10.9°E
Suprafață2.120 ha[1]  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000IT3120173[1]  Modificați la Wikidata

Monte Baldo di Brentonico este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 2.120 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Monte Baldo di Brentonico este situat la coordonatele 45°49′00″N 10°54′09″E / 45.816667°N 10.9025°E ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Monte Baldo di Brentonico a fost declarat sit de importanță comunitară în octombrie 2010 pentru a proteja 2 specii de plante și 65 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în martie 2014[2].[3][4]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 15 habitate naturale: Mlaștini alcaline, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Peșteri inaccesibile publicului, Fânețe montane, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti), Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști alpine și boreale, Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion), Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (2): papucul doamnei (Cypripedium calceolus), Saxifraga tombeanensis
  • păsări (57): inărița (Acanthis flammea), uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), minunița (Aegolius funereus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca), fâsă de pădure (Anthus trivialis), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), ciuf-de-pădure (Asio otus), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), șorecarul comun (Buteo buteo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), prepeliță (Coturnix coturnix), cristeiul de câmp (Crex crex), lăstun de casă (Delichon urbicum), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de munte (Emberiza cia), presură galbenă (Emberiza citrinella), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar negru (Ficedula hypoleuca), rândunică (Hirundo rustica), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), câneparul (Linaria cannabina), Lyrurus tetrix tetrix, gaia neagră (Milvus migrans), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), muscar sur (Muscicapa striata), alunar (Nucifraga caryocatactes), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), viespar (Pernis apivorus), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus bonelli), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), ciocănitoarea verde (Picus viridis), stăncuță alpină (Pyrrhocorax graculus), mărăcinar (Saxicola rubetra), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Streptopelia turtur), huhurez mic (Strix aluco), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie-mică (Sylvia curruca), Tachymarptis melba, cocoș de munte (Tetrao urogallus), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), sturzul viilor (Turdus iliacus), mierlă (Turdus merula), sturz-cântător (Turdus philomelos), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus)
  • amfibieni (1): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)
  • mamifere (5): liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
  • nevertebrate (2): croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașcă (Lucanus cervus)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 68 de specii de plante, 1 specie de păsări, 2 specii de amfibieni, 20 de specii de mamifere, 4 specii de nevertebrate, 4 specii de reptile.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în decembrie 2017 
  2. ^ a b DM 28/03/2014 - G.U. 94 del 23-04-2014
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Monte Baldo di Brentonico”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Monte Baldo di Brentonico”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]