Matthias Erzberger
| Matthias Erzberger | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [3][4][5][6] Münsingen, Baden-Württemberg, Germania |
| Decedat | (45 de ani)[3][7][4][5] Bad Griesbach im Schwarzwald(d), Baden-Württemberg, Germania |
| Înmormântat | Baden-Württemberg |
| Cauza decesului | omucidere |
| Cetățenie | |
| Ocupație | politician jurnalist diplomat scriitor |
| Locul desfășurării activității | Stuttgart[8] Berlin[8] Compiègne[8] |
| Limbi vorbite | limba germană[4] |
| Reichsminister der Finanzen | |
| În funcție – | |
| Guvern | Bauer cabinet[*] |
| Precedat de | Bernhard Dernburg[*] |
| Succedat de | Joseph Wirth[*] |
| Membru al Reichstagului Imperiului German | |
| Deputat în Reichstagul Republicii de la Weimar | |
| Ministru federal de Finanțe | |
| Partid politic | ZENTRUM[2] |
| Alma mater | Universitatea din Fribourg[*] |
| Modifică date / text | |
Matthias Erzberger (n. , Münsingen, Baden-Württemberg, Germania – d. , Bad Griesbach im Schwarzwald(d), Baden-Württemberg, Germania) a fost un politician german, ministru de finanțe din partea Deutsche Zentrumspartei („Centrul”), predecesorul CDU. Erzberger a fost asasinat în data de 26 august 1921 de Organisation Consul, o grupare teroristă de dreapta care a pregătit ascensiunea NSDAP.
Familia și studiile
[modificare | modificare sursă]Matthias Erzberger s-a născut în familia unui croitor din Regatul Württemberg. Familia sa, de condiție socială modestă, a fost una din puținele familii catolice din localitate, dominată de protestanți și evrei. Pentru a dobândi un venit suplimentar, tatăl său a îndeplinit și serviciul de curier poștal.
După absolvirea seminarului de învățători a studiat economia la universitatea din Fribourg. În anul 1902 a publicat o vastă monografie pe tema secularizării din 1802, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la evenimentul respectiv.
În anul 1903 a devenit liderul aripii drepte a Partidului Centrist.[9]
Activitatea diplomatică
[modificare | modificare sursă]Începând cu octombrie 1914 a lucrat în centrala Ministerului German de Externe. La data de 23 februarie 1915, Papa Benedict al XV-lea l-a primit pe Erzberger într-o lungă audiență privată, în care cei doi au discutat modalitățile prin care s-ar putea evita intrarea Italiei în război. Erzberger l-a rugat pe papa Benedict al XV-lea să intervină la Viena în sensul unor concesii pentru minoritatea italiană din Austro-Ungaria.
În iunie 1915 a fost trimis de guvernul de la Berlin în misiune diplomatică la Budapesta, pentru a-l convinge pe premierul István Tisza la concesii în favoarea românilor din Ungaria. Premierul Tisza a refuzat, iar Regatul României a intrat un an mai târziu în război contra Austro-Ungariei.
Asasinatul
[modificare | modificare sursă]În cursul zilei de 26 august 1921 s-a întâlnit cu Carl Diez, deputat din partea Centrului. Cei doi au participat la o slujbă religioasă, după care au efectuat o plimbare. În timpul acestei plimbări, atentatorii au deschis focul asupra lor. Diez a fost rănit în plămâni, iar Erzberger a murit pe loc. Atentatorii s-au refugiat în Ungaria, de unde s-au întors la în 1932, pentru a face carieră în organizațiile SA, respectiv SS. În anul 1933 atentatorii au fost grațiați de autoritățile naziste. Decizia de grațiere a fost anulată în 1945, iar unul din atentatori a fost condamnat la 15 ani de închisoare.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „МСЭ2/Эрцбергер, Маттиас”, Малая советская энциклопедия, 1936—1947 (în rusă), Wikidata Q87326906
- ^ „§ 1 Satz 2” (PDF). . Wikidata Q2054326. Accesat în .
- ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Matthias Erzberger” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ a b Andrew Bell. „Matthias Erzberger” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ^ „Matthias Erzberger” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
- ^ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Эрцбергер Маттиас (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ^ a b c Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ Enciclopedia Universală Britanica. Litera. . p. 330.