Maria Cândea
| Maria (Antoniade) Cândea | |
Prof. Dr. Maria Cândea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Antoniade |
| Născută | Galați, România |
| Decedată | (84 de ani) București, România |
| Înmormântată | Cimitirul Bellu |
| Părinți | Cleopatra Antoniade Mihail Antoniade |
| Căsătorită cu | Constantin Cândea (din )[1] |
| Copii | Mioara-Rodica Georgescu (Cândea) Ioan-Radu Cândea |
| Cetățenie | |
| Religie | creștinism ortodox |
| Ocupație | profesor doctor, director |
| Limbi vorbite | limba română limba franceză limba latină limba italiană |
| Activitate | |
| Alma mater | Facultatea de Litere a Universității din București și Sorbona |
| Cunoscută pentru | |
| Titlu academic | doctor în litere |
| Modifică date / text | |
Maria (Antoniade) Cândea (n. , Galați, România – d. , București, România) a fost profesoară de limba română și franceză, doctor în litere al Universității Sorbona din Paris, cea care a înființat și condus ca directoare Școala normală de fete „Regina Maria” din Ploiești[2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]
Maria (Antoniade) Cândea s-a născut la 2 octombrie 1889 la Galați.
A fost căsătorită din 27 septembrie 1923 cu Constantin Cândea (n. 15 decembrie 1887, Mărgineni, județul Bacău – d. 4 martie 1971, București), profesor universitar doctor docent inginer abilitat în chimie, rectorul Universității Politehnica Timișoara, deputat și membru al Academiei de Științe din România.
Din căsătoria lor au rezultat doi copii: Mioara-Rodica Cândea, arhitectă, căsătorită Georgescu (n. 9 iulie 1924, Ploiești – d. 13 septembrie 2017, Montréal) și Ioan-Radu Cândea, inginer constructor (n. 24 septembrie 1925, Ploiești – d. 11 februarie 2016, București).
Maria (Antoniade) Cândea a încetat din viață la 16 aprilie 1974 la București la 84 de ani. Este înmormântată la Cimitirul Bellu figura 4.
Studii și începutul activității
[modificare | modificare sursă]Maria Antoniade (viitoare Cândea) a absolvit Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați secțiunea modernă, unde l-a avut profesor de filozofie pe Florian Ștefănescu-Goangă.
Între 1910 și 1914 a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București specialitatea filologie romanică, obținând în 1914 diploma de licență. În anul universitar 1912–1913 era studentă în anul al III-lea,[3] iar începând cu 1 ianuarie 1914 a beneficiat de bursă din partea Fundațiunii universitare „Carol I”, alături de sora sa, Aspasia Antoniade, studentă în același an și la aceeași facultate.[4]
În perioada studiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, Maria Antoniade a urmat cursurile unor personalități marcante ale culturii și științei românești, între care Ovid Densusianu, profesor la catedra de filologia romanică, Ion Bianu, Nicolae Iorga, Simion Mehedinți, Dimitrie Onciul, Vasile Pârvan, Constantin Rădulescu-Motru, Eugen Lovinescu, Iuliu Valaori, Dumitru Evolceanu, Pompiliu Eliade și Constantin Giurescu.
A purtat corespondență cu filologul Ovid Densușianu, unul dintre profesorii săi, scrisorile sale fiind publicate în volumul Scrisori către Ovid Densușianu, vol. I (Editura Minerva, București, 1979, p. 15).[5]
Începând cu 1 mai 1911, este numită în administrația centrală a Ministerului Domeniilor ca dactilografă la Biroul Arhitecturii.[6] La 1 aprilie 1912, a fost transferată în același Minister la Direcția Agriculturii, în cadrul Biroului Secretariatului.[7] Această activitate a desfășurat-o în paralel cu studiile universitare.
Formarea sa universitară s-a realizat astfel într-un mediu academic de înalt nivel, aflat în plină afirmare a școlii românești moderne de filologie, istorie, filosofie și științe umaniste.
Între 1914 și 1916 și-a continuat formarea academică în Franța, obținând doctoratul în litere la Universitatea Sorbona din Paris.[8]
În 1916 a promovat examenele de capacitate pentru disciplinele limba română, limba franceză, limba latină și filozofie, dobândind dreptul de a preda în învățământul secundar.[9]
Activitatea în cadrul Crucii Roșii (1916–1918)
[modificare | modificare sursă]În timpul Primului Război Mondial, Maria Antoniade a desfășurat activitate de voluntariat în cadrul Crucii Roșii Române, activând la Spitalul „Policlinica Regina Elisabeta” din București, instituție situată în clădirea care astăzi adăpostește Spitalul de Ortopedie „Foișor”.[10] Aici s-a implicat în îngrijirea soldaților răniți, contribuind la activitățile de asistență medicală și sprijin moral acordate militarilor internați.
În această activitate au fost implicate și surorile sale, Aspasia Antoniade și Elena M. Antoniade, numele lor fiind menționate în presa vremii printre doamnele și domnișoarele care au acordat îngrijire răniților.[11] Devotamentul și grija manifestate față de militarii internați au fost recunoscute public: într-o notă apărută în presă, soldații care au fost îngrijiți într-un salon al spitalului au transmis mulțumiri nominale domnișoarelor Maria Antoniade și celorlalte voluntare, exprimându-și recunoștința pentru îngrijirile primite, «pe care nu le vor uita toată viața».[12]
Implicarea sa în aceste activități reflectă nu doar spiritul civic al familiei Antoniade, ci și formarea sa într-un mediu intelectual în care datoria față de comunitate era considerată parte integrantă a educației. Experiența acumulată în timpul războiului – organizarea, disciplina, lucrul în echipă și asumarea responsabilității în situații critice – a contribuit la conturarea profilului său ulterior de pedagog și organizator de instituții școlare.
Activitate didactică și de conducere
[modificare | modificare sursă]La 10 noiembrie 1918 a înființat și condus ca directoare Școala pregătitoare de fete pentru învățătoare la Gherghița[13][14]. Această unitate de învățământ se transformă în Școală normală de fete „Regina Maria” în 1919, iar în anul 1920 se mută la Ploiești tot sub conducerea Mariei (Antoniade) Cândea în localul unde funcționează și astăzi sub numele Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”.
Maria (Antoniade) Cândea a fost directoarea Școlii normale de fete „Regina Maria” de la înființare în 1918 până în toamna anului 1931, fiind reconfirmată în această funcție de două ori: începând din martie 1926 prin Decretul Regal nr. 607 din 15 februarie 1926 publicat în Monitorul Oficial nr. 64 din 18 martie 1926[15] și începând cu 1 aprilie 1931 prin Decretul Regal nr. 819 din 20 martie 1931 publicat în Monitorul Oficial nr. 75 din 31 martie 1931.[16]
Datorită faptului că soțul său dr. ing. Constantin Cândea era profesor universitar la Școala Politehnică Timișoara, Maria Cândea se transferă începând cu 1 septembrie 1931 de la Școala Normală de Fete din Ploiești, catedra de limba franceză, la Școala Normală de Băieți din Timișoara, acum Liceul teoretic Jean Louis Calderon, la Catedra de limba română și latină nr. 2, prin Deciziunea Ministrului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor nr. 124.695 din 26 august 1931, publicată în Monitorul Oficial nr. 227 din 29 septembrie 1931.[17]
Conform Deciziei Ministrului Educațiunii Naționale nr. 116.907 din 2 iulie 1939, publicată în Monitorul Oficial nr. 152 din 5 iulie 1939: Maria Cândea, până atunci profesoară la Școala Normală de Băieți din Timișoara, se încadrează începând cu 1 septembrie 1939 la Catedra de limba română nr. 3 de la Liceul de Fete „Carmen Sylva” din Timișoara.[18]
Informația potrivit căreia Maria Cândea ar fi fost profesoară la Liceul „Iulia Hasdeu” din București[19] a fost preluată eronat, de mai multe surse, din istoria romanțată prezentată în articolele publicate în Ziarul Prahova sub semnătura lui Paul D. Popescu și nu este susținută de documente oficiale, cum sunt transferurile și încadrările profesionale atestate în Monitorul Oficial, fiind infirmată de instituția însăși. Conform datelor din arhivele Colegiului Național Iulia Hasdeu din București, Maria Cândea nu a figurat niciodată între cadrele didactice ale acestei unități de învățământ. Activitatea sa didactică s-a desfășurat la Ploiești și ulterior la Timișoara, unde activa și soțul ei, stabilirea la București având loc abia după pensionare.
Activitate la Ploiești (1919–1931)
[modificare | modificare sursă]Maria Cândea a desfășurat o amplă activitate didactică, administrativă și culturală la Ploiești, în calitate de directoare a Școlii Normale de Fete „Regina Maria”.
La 16 noiembrie 1920 a fost inaugurată, în cadru solemn, Școala Normală de Fete din Ploiești. Ceremonia s-a desfășurat în prezența autorităților locale și a publicului, după oficierea serviciului divin, iar directoarea instituției, d-ra Maria Antoniade, a rostit un discurs oficial. Cu acest prilej a fost organizată și o colectă, fondurile urmând să fie utilizate pentru îmbunătățirile materiale necesare școlii.[20]
Așa cum se întâmpla în fiecare an, în iulie 1926, în calitate de directoare, a participat la serbarea de sfârșit de an a Școlii Normale de Fete „Regina Maria” din Ploiești, manifestare publică dedicată prezentării activității educative și artistice a elevelor.[21]
În cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 10 ani de la Unirea Basarabiei și organizate la Ploiești la 4 mai 1928, Maria Cândea a participat la acestea alături de profesorul dr. Constantin Cândea.[22]
Sub direcțiunea sa, la 6 mai 1928, Școala Normală de Fete din Ploiești a organizat în comuna Teișani din județul Prahova, o amplă manifestare culturală și didactică, care a inclus un cerc cultural al învățătorilor, comunicări pedagogice și o serbare populară cu participarea elevelor, autorităților locale și a unui public numeros din satele învecinate.[23]
Cu prilejul Congresului internațional de talasoterapie desfășurat la Ploiești, la 15 mai 1928, elevele Școlii Normale de Fete au susținut un program artistic în sala Caselor Naționale, constând în momente muzicale și dansuri naționale, manifestare organizată sub coordonarea instituției pe care o conducea.[24]
În iunie 1928, Maria Cândea s-a numărat printre membrii comitetului de organizare al serbărilor publice desfășurate pe bulevardul Independenței din Ploiești, destinate strângerii de fonduri pentru construirea unui aerodrom lângă Ploiești.[25]
În cadrul sărbătoririi a 10 ani de la Unirea cu Ardealul, a avut loc o șezătoare școlară la 1 decembrie 1928 la Școala Normală de Fete din Ploiești,[26] iar pe 23 decembrie 1928 s-a serbat Pomul de Crăciun, unde Maria Cândea a rostit o cuvântare cu această ocazie, iar elevelor provenite din familii modeste le-au fost oferite daruri.[27]
În aprilie 1929, a fost aleasă membră în comitetul Societății „Cultul Patriei”, în calitate de directoare a Școlii Normale de Fete din Ploiești.[28]
În contextul inaugurării bibliotecii sătești de 1300 de volume din comuna Mâneciu-Ungureni (județul Prahova), la 9 iunie 1929, Maria Cândea a participat la manifestarea culturală organizată de Inspectoratul Școlar al Regiunii VIII București, alături de reprezentanți ai autorităților școlare și locale, ținând cu această ocazie un discurs.[29]
Momentul jubiliar al împlinirii a 10 ani de la înființarea Școlii Normale de Fete „Regina Maria” a fost marcat la 6 iulie 1929 printr-o serbare festivă, deschisă de Maria Cândea printr-o cuvântare amplă, în care a prezentat istoricul instituției, înființată în 1919 în conacul Majestății Sale Regele Ferdinand de pe Domeniul Coroanei din comuna Gherghița, județul Prahova, precum și dificultățile întâmpinate și progresele realizate în primul deceniu de existență.[30]
În toamna anului 1930, Maria Cândea a participat la primirea oficială a abatelui Metodiu Zavoral la Ploiești, eveniment cu caracter cultural și protocolar.[31] Tot în 1930, a fost prezentă la festivitățile prilejuite de depunerea jurământului cercetașelor din Ploiești, manifestare educativă și civică dedicată tineretului.[32]
În vara anului 1931, Maria Cândea a luat parte la sărbătorirea profesorului Dumitru Munteanu-Râmnic, organizată printr-un banchet public la Ploiești, la care au participat numeroase personalități locale.[33]
Activitatea sa publică din județul Prahova s-a încheiat în august 1931, când a participat la solemnitatea punerii pietrei fundamentale a noului local de școală din satul Cheia (județul Prahova), eveniment cu caracter oficial și educațional. [34]
La 1 septembrie 1931, Maria Cândea și-a încetat activitatea la Școala Normală de Fete din Ploiești, transferându-se la Timișoara, unde activa soțul său, iar conducerea instituției a fost preluată de profesoara de matematică Florica Dascălu, însărcinată inițial cu girarea direcției din 5 septembrie,[35] ulterior fiind delegată directoare începând cu 1 noiembrie 1931.[36]
Activitate la Timișoara (1931–1949)
[modificare | modificare sursă]În 1931, Maria Cândea s-a mutat de la Ploiești la Timișoara, unde soțul său, dr. ing. Constantin Cândea, era profesor universitar la Școala Politehnică.
În 1933, cu ocazia Congresului Societății Naționale de Chimie de la Timișoara, recepția participanților la Cazinoul Militar a fost organizată de Societatea Doamnelor din Timișoara, sub conducerea doamnei Maria Cândea, care a coordonat întreaga manifestare, soțul ei fiind Președinte al Societății de Chimie Secțiunea Timișoara și președintele comitetului organizator al congresului[37].
Între anii 1931 – 1949 a făcut parte din comisii de definitivat și de bacalaureat, în calitate de profesoară de limba română și franceză, activând la Școala Normală de Băieți din Timișoara până în 1939 și ulterior la Liceul de Fete „Carmen Sylva” din Timișoara până la pensionarea sa în 1949.[38] [39] [40] [41] [42] [43].
La 7 iunie 1937, a fost membră în comisiunea de examinare a examenului de definitivat al învățătorilor din centrul București,[44] comisie care a continuat probele orale și celelalte etape ale examenului în 15 octombrie 1937.[45]
În decembrie 1939, în calitate de membră a comitetului de doamne al Societății de Patronaj din Timișoara, Maria Cândea s-a implicat în organizarea adunării de ofrande pentru minorii de la Institutul de Reeducare, fiind întocmite liste de subscripții destinate strângerii de fonduri și bunuri necesare și a participat la ședința în cadrul căreia s-a organizat serbarea Pomului de Crăciun cu program artistic-muzical și acțiuni de colectare caritabilă pentru acești copii.[46]
În perioada activității sale didactice la Liceul de Fete „Carmen Sylva” din Timișoara, Maria Cândea a coordonat diverse programe artistice școlare, printre care o șezătoare literar-artistică pentru comemorarea lui Caragiale în 1943 la Spitalul „Darul Ostașului”, în cadrul căreia elevele au interpretat o piesă de teatru și au oferit răniților 30 kg de mere[47], precum și o serbare organizată la începutul anului 1944 cu prilejul sărbătorilor[48].
Maria Cândea a fost prezentă în 10 martie 1943 la conferința susținută de Maria Kasterska Sergescu la Institutul Francez din Timișoara, dedicată scriitorului francez Henry de Montherlant, alături de alte cadre didactice din oraș.[49]
În martie 1943, Maria Cândea a participat, în calitate de profesoară, la ședința „Grupei literare” a Gimnaziului Teoretic de Fete din Timișoara, manifestare cultural-educativă desfășurată în cadrul Organizației Educației Tineretului Școlar.[50]
În anul 1943, a fost membră a societății „Reuniunii Femeilor Române Ortodoxe din Timișoara (cartierul Cetate)”, organizație implicată în activități de sprijin social, educativ și caritabil, precum ajutorarea armatei, a familiilor de ostași și a instituțiilor școlare. În această calitate, a participat la evenimente de strângere de fonduri, inclusiv la ceaiuri caritative, și la adunarea generală a Reuniunii, unde erau prezentate rapoarte de activitate și hotărâri privind acțiunile sociale ale organizației.[51]
La 30 martie 1944, este consemnată ca participantă la ședința de comitet a organizației „Darul Ostașului”, desfășurată la spitalul „Notre Dame” din Timișoara. Organizația avea ca scop sprijinirea ostașilor și a răniților de război prin colecte publice, donații și manifestări culturale. În cadrul acestei activități, Maria Cândea a făcut parte din comitetul care analiza rezultatele festivalurilor artistice organizate pentru strângerea de fonduri destinate ajutorării armatei și spitalelor militare.[52]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Paul D. Popescu „Femei prahovene de azi, de ieri și mai de demult – Maria Cândea” Partea a IV-a Ziarul Prahova, 22 mai 2012
- Prof. dr. Al. I. Bădulescu „Profesor emerit Paul D. Popescu, 90 de ani de la naștere” Ziarul Prahova 15 iulie 2017
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Constantin Cândea, Wikidata Q13426737
- ^ „Istoricul Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria" Municipiul Ploiești”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Anuarul Universității din București pe anul școlar 1912–1913 Tipografia Profesională Dim. C. Ionescu, 1913
- ^ Bursierii Fundațiunii „Carol I” la Universitatea din București Facultatea de litere Monitorul Oficial nr. 30 din 19.05.1914, p.1519
- ^ Liviu Onu, Ileana Vîrtosu, Maria Rafailă Scrisori către Ovid Densușianu, vol. I Editura Minerva, București, 1979
- ^ Mișcarea de la Domenii Universul nr. 124 din 09.05.1911, p.3
- ^ Marea mișcare de la Domenii Dimineața nr. 2890 din 22.03.1912, p.4
- ^ George Trohani Pompiliu Eliade - lucrările de seminar ale studenților săi, Muzeul Național vol.33, Muzeul Național de Istorie a României, 2021
- ^ Examenele de capacitate. Candidatele reușite pentru l. franceză, l. română și filozofie Minerva nr. 2607 din 23.03.1916, p.2
- ^ Istoricul Spitalului de Ortopedie Foișor
- ^ Spitalul „Policlinica Regina Elisabeta” Universul nr. 249 din 10.09.1916, p.3
- ^ De la răniți Dimineața nr. 4527 din 07.10.1916, p.3
- ^ Paul D. Popescu, „Femei prahovene de azi, de ieri și mai de demult – Maria Cândea” Partea I Ziarul Prahova, 1 mai 2012
- ^ Paul D. Popescu, „Femei prahovene de azi, de ieri și mai de demult – Maria Cândea” Partea a II-a Ziarul Prahova, 8 mai 2012
- ^ Decretul Regal nr. 607 din 15 februarie 1926 Monitorul Oficial nr. 64 din 18 martie 1926, p.32
- ^ Decretul Regal nr. 819 din 20 martie 1931 Monitorul Oficial nr. 75 din 31.03.1931, p.5
- ^ Decizia nr. 124.695 din 26.08.1931 Monitorul Oficial nr. 227 din 29 septembrie 1931, p.21
- ^ Decizia nr. 116.907 din 2 iulie 1939 Monitorul Oficial nr. 152 din 5 iulie 1939, p.17
- ^ Paul D. Popescu „Femei prahovene de azi, de ieri și mai de demult – Maria Cândea”
- ^ Telefonul „Dimineței” Ploiești Dimineața nr. 5138 din 17.11.1920, p.8
- ^ Serbarea de fine de an a școalei normale de fete „Regina Maria“ din Ploiești Rampa nr. 2602 din 02.07.1926, p.3
- ^ Cum a fost sărbătorită în țară aniversarea a 10 ani de la unirea Basarabiei Universul nr. 101 din 04.05.1928, p.5
- ^ Serbarea culturală din comuna Teișani, jud. Prahova Dimineața nr.7696 din 15.05.1928, p.1
- ^ Excursia membrilor congresului de talassoterapie pe Valea Prahovei. Recepția din gara Ploiești Dimineața nr. 7709 din 15.05.1928, p.3
- ^ Propaganda pentru aviație la Ploiești, Serbările de pe bulevardul Independenței. Construirea unui aerodrom Adevărul nr. 13651 din 23.06.1928, p.5
- ^ Serbările școlare Cuvântul nr. 1300 din 3.12.1928, p.3
- ^ Serbarea școalei normale de fete Cuvântul nr. 1321 din 24.12.1928, p.3
- ^ Adunarea societății „Cultul Patriei” Curentul nr. 444 din 13.04.1929, p.4
- ^ Înființarea bibliotecii sătești din Comuna Măneciu-Ungureni (Jud. Prahova) Dreptatea nr. 498 din 12.06.1929, p.2
- ^ Jubileul de 10 ani de la Înființarea unei școli normale Curentul nr. 525 din 06.07.1929, p.4
- ^ Vizita abatelui Zavoral la Ploiești Universul nr. 258 din 20.10.1930
- ^ Depunerea jurământului cercetașelor din Ploiești Curentul nr. 1023 din 26.11.1930, p.4
- ^ Sărbătorirea d-lui prof. D. Munteanu-Râmnic la Ploiești Adevărul nr. 14575 din 09.07.1931, p.4
- ^ Solemnitatea din satul Cheia jud. Prahova. Punerea pietrei fundamentale a noului local de școală Dimineața nr. 8860 din 25.08.1931, p.6
- ^ Decizia Ministerială Nr. 132.655 din 5 septembrie 1931 Monitorul Oficial nr. 214 din 14.09.1931, p.10
- ^ Decizia Ministerială Nr.179.485 din 1931 Monitorul Oficial Partea I nr. 262 din 09.11.1931, p.8
- ^ Congresul național al societății de chimie din Timișoara, 1933 Ziarul Dimineața nr/ 9481 din 23.05.1933
- ^ Comisia de definitivat. Școala normală de băieți Timișoara – Adevărul, nr.15475 din 26 iunie 1934, p. 153, Arcanum
- ^ Comisia de definitivat Timișoara, Dimineața nr. 10516 din 03.04.1936, p. 8, Arcanum
- ^ Comisia de definitivat, Galați școala normală de băieți – Universul, nr. 139 din 23.05.1937, p. 2, Arcanum
- ^ Comisia de bacalaureat nr. 3 Timișoara – Curentul, nr. 4784 din 12.06.1941, p. 5, Arcanum
- ^ Comisia de bacalaureat teoretic nr. 2 Timișoara – Universul, nr. 146 din 01.06.1942, p. 7, Arcanum
- ^ Comisia de bacalaureat nr. 7 Timișoara – Universul nr. 146 din 03.07.1945, p. 4, Arcanum
- ^ Examenul de definitivat al învățătorilor de la centrul București Universul nr. 154 din 07.06.1937, p.8
- ^ Examenul de definitivat al învățătorilor de la centrul București Universul nr. 266 din 27.09.1937, p.7
- ^ Ședința comitetului de doamne al Societății de Patronaj din Timișoara Dacia nr. 122 din 16.12.1939, p.5
- ^ Elevele din Timișoara în mijlocul răniților Ziarul Dacia nr.43 din 25.02.1943, p.7
- ^ Serbare școlară Ziarul Dacia nr. 2 din 5 ianuarie 1944, p.5
- ^ Conferința dnei dr. Maria Kasterska Sergescu Dacia nr. 60 din 17.03.1943, p.3
- ^ Ședința „Grupei literare“ a Gimnaziului Teoretic de Fete din Timișoara Dacia nr.65 din 22.03.1943, p.2
- ^ Reuniunea Femeilor Române din Timișoara în slujba Patriei Dacia nr. 89 din 21.04.1943, p.3
- ^ Ședința de comitet la „Darul Ostașului” Dacia nr. 72 din 30.03.1944, p.5
| Predecesor: — |
Directoarea Școlii Normale de fete Ploiești 1918 – 1931 |
Succesor: Florica Dascălu |
- Nașteri în 1889
- Nașteri pe 2 octombrie
- Decese în 1974
- Decese pe 16 aprilie
- Profesoare române
- Femei din România
- Vorbitori ai limbii franceze
- Absolvenți ai Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București
- Absolvenți ai Universității Sorbonne
- Înmormântări în Cimitirul Bellu
- Românce din secolul al XX-lea