Sari la conținut

Maiella

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maiella
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Provincia Chieti
Italia
Coordonate42°04′54″N 14°06′50″E ({{PAGENAME}}) / 42.081667°N 14.113889°E
Suprafață36.119 ha  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000IT7140203  Modificați la Wikidata

Maiella este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 36.119 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Maiella este situat la coordonatele 42°04′54″N 14°06′50″E / 42.081667°N 14.113889°E ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Maiella a fost declarat sit de importanță comunitară în aprilie 1995 pentru a proteja 5 specii de plante și 41 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în decembrie 2020[1].[2][3]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 27 de habitate naturale: Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii), Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Păduri de stejar alb estice, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Râuri mediteraneene cu debit permanent cu specii de Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus alba, Peșteri inaccesibile publicului, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pajiști alpine și boreale, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Păduri de fag din Apenini cu Taxus și Ilex, Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Lespezi calcaroase, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti), Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Galerii de Salix alba și de Populus alba, Păduri de pin (sub-) mediteraneene cu pini negri endemici, Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Păduri ilirice de stejar și carpen (Erythronio-Carpinion).[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]

  • plante (5): Adonis distorta, Androsace mathildae, Astragalus aquilanus, papucul doamnei (Cypripedium calceolus), Himantoglossum adriaticum
  • păsări (23): potârnichea de stâncă (Alectoris graeca saxatilis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), buha (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), presură de grădină (Emberiza hortulana), Eudromias morinellus, Falco biarmicus, șoim călător (Falco peregrinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), gaia neagră (Milvus migrans), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), mierlă albastră (Monticola solitarius), cinghiță alpină (Montifringilla nivalis), viespar (Pernis apivorus), vrabie de stâncă (Petronia petronia), Pyrrhocorax pyrrhocorax, Tachymarptis melba, fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), mierlă gulerată (Turdus torquatus)
  • amfibieni (3): Bombina pachypus, Salamandrina terdigitata, Triturus carnifex
  • mamifere (7): lupul (Canis lupus), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), Rupicapra pyrenaica ornata, urs brun (Ursus arctos)
  • nevertebrate (4): Austropotamobius pallipes, fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Melanargia arge, Osmoderma eremita
  • pești (3): Barbus tyberinus, Rutilus rubilio, salmo cettii (Salmo cetti)
  • reptile (1): șarpele cu patru dungi (Elaphe quatuorlineata)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 100 de specii de plante, 3 specii de amfibieni, 3 specii de mamifere, 56 de specii de nevertebrate.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b DM 29/12/2020 - G.U. 33 del 09-02-2021
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Maiella”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Maiella”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]