Lynx lynx lynx
| Lynx lynx lynx | |
|---|---|
| |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Subîncrengătură: | Vertebrata |
| Clasă: | Mammalia |
| Ordin: | Carnivora |
| Subordin: | Feliformia(d) |
| Familie: | Felidae |
| Subfamilie: | Felinae |
| Gen: | Lynx |
| Specie: | L. lynx |
| Subspecie: | L. l. lynx |
| Nume binomial | |
| Lynx lynx lynx (Linnaeus, 1758)[1] | |
Modifică text  |
|
Lynx lynx lynx este o subspecie de mărime medie a râsului eurasiatic (Lynx lynx).
Areal și habitat[modificare | modificare sursă]
L. l. lynx este găsită în Fennoscandia, Statele baltice, partea nordică și centrală a Poloniei (incluzând Pădurea Białowieża și Parcul Național Kampinoski), Belarus, partea europeană a Rusiei de vest, nord, centrale și de est, Munții Ural, și Siberia de Vest la est de Râul Enisei.[2]
Prăzi[modificare | modificare sursă]
L. l. lynx vânează în mare parte mamifere și păsări de mărime mică până la destul de mare. Printre animalele prăzi înregistrate se numără iepuri de câmp și albi, veverițe roșii, veverițe zburătoare siberiene, pârși și alte rozătoare, mustelide (precum jderi), păsări din tribul Tetraonini(en)[traduceți], vulpi roșii, enoți, mistreți, elani, cerbi roșii și alte copitate de mărime medie. Reni (Rangifer tarandus) semidomestici reprezintă prăzile sale principale în nordul Scandinaviei.[3]
Prădători și dușmani[modificare | modificare sursă]
În pădurile rusești, cel mai important prădător al râsului eurasiatic este lupul cenușiu.[4] În haite, lupii ucid și mănâncă râșii ce nu reușesc să scape în copaci. Populațiile de râși scad atunci când lupii apar într-o regiune, și este mai probabil ca râșii să ucidă prăzi mai mici acolo unde lupii sunt activi.[4][5]
Glutonii sunt probabil cei mai perseverenți dintre concurenții pentru prăzi ucise, adesea furând prăzile râșilor. Râșii obișnuiesc să evite în mod activ întâlnirile cu glutoni, dar uneori se poate întâmpla să se lupte cu ei dacă își apără puii.[6][4] Un studiu efectuat în Suedia a constatat că din 33 de decese de râs dintr-o populație observată, unul a fost ucis probabil de un gluton.[7] Un alt exemplu cunoscut de un gluton adult vânând un râs adult a fost observat în zona Fluviului Pechora, deși aceasta pare să fi fost doar o afirmație anecdotică.[4] Nu există cazuri cunoscute de râs care se vâneze un gluton.[4][8]
Urșii bruni, deși nu sunt (din câte se știe) prădători ai râsului eurasiatic, sunt în unele zone uzurpatori semi-obișnuiți ai copitatelor ucise de râși, nu infrecvent înainte ca felida însăși să fi avut șansa să mănânce prada.[9]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Wozencraft, W. C. (). „Subspecies Lynx lynx lynx”. În Wilson, D. E.; Reeder, D. M. Mammal Species of the World (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 541. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494.
- ^ Breitenmoser, U., Breitenmoser-Würsten, C., Lanz, T., von Arx, M., Antonevich, A., Bao, W. & Avgan, B. „Lynx lynx”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. . Accessed on 26 March 2022.
- ^ Mattisson, Jenny; Odden, John; Nilsen, Erlend B.; Linnell, John D.C.; Persson, Jens; Andrén, Henrik (). „Factors affecting Eurasian lynx kill rates on semi-domestic reindeer in northern Scandinavia: Can ecological research contribute to the development of a fair compensation system?”. Biological Conservation. 144 (12): 3009–3017. doi:10.1016/j.biocon.2011.09.004.
- ^ a b c d e Heptner, V.G. and Sludskii, A.A. (1992).
- ^ Luigi Boitani (). Wolves: Behavior, Ecology, and Conservation. University of Chicago Press. pp. 265–. ISBN 978-0-226-51696-7.
- ^ Carnivores of the World by Dr. Luke Hunter.
- ^ Andrén, Henrik; Linnell, John D.C.; Liberg, Olof; Andersen, Reidar; Danell, Anna; Karlsson, Jens; Odden, John; Moa, Pål F.; Ahlqvist, Per (). „Survival rates and causes of mortality in Eurasian lynx (Lynx lynx) in multi-use landscapes”. Biological Conservation. 131: 23–32. doi:10.1016/j.biocon.2006.01.025.
- ^ Andrén, Henrik; Persson, Jens; Mattisson, Jenny; Danell, Anna C. (). „Modelling the combined effect of an obligate predator and a facultative predator on a common prey: Lynx lynx lynx and wolverine Gulo gulo predation on reindeer Rangifer tarandus”. Wildlife Biology. 17: 33–43. doi:10.2981/10-065
.
- ^ Krofel, Miha; Kos, Ivan; Jerina, Klemen (). „The noble cats and the big bad scavengers: Effects of dominant scavengers on solitary predators”. Behavioral Ecology and Sociobiology. 66 (9): 1297–1304. doi:10.1007/s00265-012-1384-6.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en Pedersen, Vegar A.; Linnell, John D.C.; Andersen, Reidar; Andrén, Henrik; Lindén, Mats; Segerström, Peter (). „Winter lynx Lynx lynx predation on semi-domestic reindeer Rangifer tarandus in northern Sweden”. Wildlife Biology. 5 (4): 203–211. doi:10.2981/wlb.1999.025.
- en highlandwildlifepark.org.uk / Northern Lynx
- en telegraph.co.uk / Call for lynx to be released in Scotland branded 'brazen and presumptuous'. De Auslan Cramb, Scottish Correspondent, 9 august 2017.