Luna de Jos, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Luna de Jos
—  Sat  —
Luna de Jos
Luna de Jos
Luna de Jos se află în România
Luna de Jos
Luna de Jos (România)
Localizarea satului în România
Coordonate: 46°56′12″N 23°45′36″E46°56′12″N 23°45′36″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Cluj
ComunăDăbâca

SIRUTA57564
Atestare1315

Altitudine291 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total742 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407266
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Luna de Jos (în maghiară Kendilóna, în germană Kenderloch, Unter-Lonen, Lone, Lohne) este un sat în comuna Dăbâca din județul Cluj, Transilvania, România.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

Odată cu secolul al XIV-lea Luna de Jos apare menționată în documentele timpului - Lona (1315), Loona (1340), Lonay (1348), Lonya (1536), Kendi-Lona (1733), Kendilona (1750), Kendi (1760), Kendi-Lona (1854), Lona (1967).[2][3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cercetările arheologice arată că zona satului Luna de Jos a fost locuită din cele mai vechi timpuri. În zona Doman au fost descoperite urmele unei așezări preistorice; există o altă locație în care s-a descoperit ceramică de tip Hallstatt. În secolul al XIX-lea este descoperită o monedă din timpul împăratului [[Valentinianus IIIîî (425-455). Arheologii menționează existența și a unor tumuli de inhumație probabil de origine migratoare. Satul actual a fost înființat de către coloniștii sași, după marea invazie mongolă, cu denumirea "Lone", denumire ce înseamnă în germană cadou, dar, cu trimitere la terenul deosebit de fertil și la anumite scutiri de taxe pe care comunitatea le-a primit în momentul sosirii din zona Salzburg. Sarcina principală a acestei comunități era întreținerea unui punct de semnalizare pe dealul "În vie" în caz de atac al tătarilor. În Evul Mediu, după Bătălia de la Mohács, prin refugierea din zona Debrețin a unei mari comunități de maghiari, satul devine sat maghiar, în posesia succesivă a familiilor nobiliare maghiare Thoroczkay, Kendi și Teleki. În denumirile unor locații din zona satului Luna de Jos apar influențe certe germane: zona "Poderei" este o modificare a germanului "Polder" (șes fertil), zona "Doman" este o modificare a germanului "dumm" (prost,rău), cu referire la un teren agricol argilos, nepotrivit pentru agricultură. În 14 aprilie 1596 principele Sigismund Báthory îi dăruiește lui Mihai Viteazul moșia Lona.

În anul 1601 după bătălia de la Guruslău Mihai Viteazul și armata sa se opresc timp de trei zile la Lona, înainte de a porni spre Cluj și Turda.

În anul 1773 contele Adam Teleki, având curtea nobiliară la castelul Teleki din Luna de Jos, traduce pentru prima dată în maghiară piesa de teatru Cidul de Pierre Corneille.

Luna de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

În perioada 1880-1910 Lona a fost capitala comitatului Szolnok-Doboka.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Populația localității a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul[4] [5] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 763 407 307 3 46 0
1880 996 549 331 1 115
1890 1.125 622 370 7 126
1900 1.099 629 376 5 89
1910 1.075 660 313 17 85
1920 970 646 261 63
1930 1.110 726 297 73 14
1941 1.085 714 273 5 93 0
1941 1.085 714 329 5 32 5
1966 1.042 756 251 35 0
1977 1.129 872 245 12 0
1992 828 589 129 2 108 0

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Reformată-Calvină din 1727 (cuprinde: zidul de incintă, biserica, casa parohială).
  • Biserica Ortodoxă.
  • În cimitirul reformat a existat o biserică medievală în stil gotic distrusă în imprejurări neclare,înainte de 1700,distrugere ce pare a avea legatură cu frămîntările religioase generate de reformă și cu cele două mari schimbări:trecerea de la catolicism la religia unitariană și apoi de la religia unitariană la religia reformată (in anul 1641).Unii istorici maghiari consideră că distrugerea bisericii medievale a avut loc în timpul domniei principelui Francisc Rákóczi.
  • În cimitirul ortodox a existat pînă la al doilea război mondial o biserică de lemn cu cerdac.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Castelul Teleki. Conform inscripției ce se păstrează deasupra intrării, castelul a fost inaugurat în anul 1698. În parcul castelului, la o distanță de 200 m, se află un turn gotic, ce a făcut parte dintr-un ansamblu mai mare, astăzi demolat. Între acest turn și castel, în secolul al XIX-lea au existat și două clădiri cu etaj, în stil baroc.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Pintilie, p. 28.
  3. ^ C. Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei RSR, București, 1967, vol. 1, p. 366.
  4. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  5. ^ Structura etno-demografică a României

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Pintilie, Mariana, Pintilie, Dorin, Comuna Dăbâca: studiu monografic, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2001 ISBN 973-85092-4-6
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7. 

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Luna de Jos