Listă de etimologii ale localităților din Dobrogea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aceasta este o listă a etimologiilor localităților din Dobrogea românească.

Localitate Limbă Înțeles
Somova română de la peștele somn, des întâlnit pe vremuri în lacurile din apropiere[1]
Babadag turcă "Muntele Tatălui"
Techirghiol turcă "Lacul Vărgat" - când bate vântul, va­­lu­rile înspumate răscolesc nă­­molul din lac dând apei o culoare cenușie. Spuma valurilor și culoarea cenușie a apei răscolită de furtună dă lacului un aspect vărgat.sau "Lacul barbunului".[2]
Cernavodă slavonă "Cerna voda"="Apă neagră", sau de la Negru Vodă, "cern" fiind un arhaism pentru negru
Tuzla turcă "Sărătură" [3]
Medgidia turcă de la sultanul Abdul-Medjid
Saligny franceză de la arhitectul român cu origini franceze Anghel Saligny[4]
Poarta Albă română denumirea este o traducere a denumirii originale Alakapi, din tătara crimeană[5],
Adamclisi turcă Numele Adamclisi este forma românizată a denumirii turcești Adam Kilisse (Casa lui Adam, interpretată ca fiind Biserica Omului). Turcii au considerat impunătorul monument roman Tropaeum Traiani drept biserică.
Sarichioi turcă Sat galben.
Murighiol turcă "Lacul furnicilor".
C.A. Rosetti După Constantin A. Rosetti
Hârșova turcă Numele derivă din expresia „odovan hîrs geliyor" care se traduce prin "vine ursul (hârs) din șes (câmpie)". Vorbele îi aparțin sultanului și au fost rostite în clipa cuceririi fortificației. Pentru a-i alunga pe turci, apărătorii cetății au folosit piei de urs, iar sultanul a strigat „Odovan hîrs geliyor!", dând astfel numele localității.[necesită citare]
Casimcea turcă Kasım : „cel darnic”[6]
Ostrov română 1. Insulă mai mare. 2. Insulă fluvială formată în urma unui proces de acumulare. [Acc. și: óstrov][7]
Ghindărești română de la ghindă
I.C. Brătianu română de la omul politic Ion C. Brătianu
Negru Vodă română după personajul legendar Negru Vodă.
Târgușor română pe vremuri era un sat tătăresc numit Pazarlî[8] sau Pazarlîk însemnând Târgul sau Satul cu târg[9]
2 Mai română numele (pe atunci Două Mai) i-a fost dat la înființare, pentru a cinsti ziua de 2 mai 1864, când Alexandru Ioan Cuza a dizolvat adunarea legislativă a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești pentru a-și promova reformele. După o legendă locală, denumirea ar proveni de la cele două "maiuri”, unelte țărănești care s-ar fi folosit în această așezare.
Crucea română de la Biserica parohiei Crucea
Beștepe turcă "Cinci Coline"
Cuciurova turcă "çukur" înseamnă vale, "ova" - campie.
Bugeac turcă "buçak" înseamnă unghi, colț, loc izolat
Topraisar tătară "Fortul conducătorului"

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Localitatea Somova - judetul Tulcea, Info-Delta.ro 
  2. ^ Mamaia - moștenire lingvistică din Imperiul Otoman, România Liberă, , arhivat din original la , accesat în  
  3. ^ Definitia tuzla definitie DEX Online, dictionar roman, webdex.ro 
  4. ^ Saligny - Names Encyclopedia, namespedia.com 
  5. ^ Cezmi Karasu; "Romanya Dobrucası'ndaki Osmanlı Eserleri", Fikirde Birlik; Numărul 31; Accesat: 2016-09-30
  6. ^ Laura-Diana Cizer, Toponimia județului Tulcea, p.142, Editura Lumen, 2012, ISBN 9731663096.
  7. ^ dexonline, dexonline.ro 
  8. ^ Lahovari, 1901 & p.642.
  9. ^ Murat, 2011 & p.268.