Konstantin Aksakov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Konstantin Aksakov
KonstantinAksakov.jpg
Konstantin Aksakov
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Gubernia Orenburg[*], Imperiul Rus[2] Modificați la Wikidata
Decedat (43 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Zakynthos, Grecia[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Novodevicii[*] Modificați la Wikidata
PărințiSerghei Aksakov[2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriVera Aksakova[*]
Ivan Aksakov[*]
Grigori Aksakov[*]  Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Russian Empire (black-yellow-white).svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
filozof
scriitor
critic literar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba rusă[1]  Modificați la Wikidata
StudiiMoscow Imperial University[*][2]  Modificați la Wikidata
PregătireYuriy Venelin[*]  Modificați la Wikidata

Konstantin Sergheevici Aksakov (în rusă Константи́н Серге́евич Акса́ков, n. ,[2][3] Gubernia Orenburg[*], Imperiul Rus[2] – d. ,[2][3] Zakynthos, Grecia[2]) a fost un scriitor și critic literar rus, unul dintre primii și cei mai importanți slavofili. A scris piese de teatru, lucrări de critică socială și de istorie a vechii ordini sociale ruse.[4] Tatăl său, Serghei Aksakov, și sora sa, Vera Aksakova, au fost scriitori,[5] iar fratele său mai mic, Ivan Aksakov, a fost jurnalist.

Konstantin Aksakov a fost primul care a publicat o analiză literară a lucrării Suflete moarte a lui Gogol, comparându-l pe autorul rus cu Homer (1842). După ascensiunea la tron a țarului Alexandru al II-lea, i-a trimis o scrisoare în care-l sfătuia să restabilească zemski sobor (1855). Aksakov a scris, de asemenea, o serie de articole despre lingvistica slavonă.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Aksakov s-a născut în familia proeminentului scriitor rus Serghei Timofeevici Aksakov (1791-1859) și a soției sale, Olga Semionovna Zaplatina (1793-1878). Bunicul lui, Timofei Stepanovici Aksakov, aparținea vechii familii nobiliare Aksakov ai cărei membri pretindeau a fi descendenți ai lui Șimon. Primul lor strămoș atestat a fost Ivan Feodorovici Veliaminov, poreclit Oksak care a trăit în secolul al XV-lea. Blazonul familiei a fost inspirat de stema poloneză Przyjaciel (cunoscută, de asemenea, sub numele de Aksak), care este considerat a fi de origine tătară din Polonia (cuvântul „oksak” înseamnă „șchiop” în limbile turcice).[6] Toate acestea i-au făcut pe unii cercetători să creadă că familia Aksakov avea origine tătărească,[7] în ciuda faptului că ea nu avea nici o legătură cu nobilimea poloneză. Bunicul matern al lui Aksakov a fost generalul rus Semion Grigorievici Zaplatin care a luptat sub comanda lui Aleksandr Suvorov și care s-a căsătorit cu prizoniera turcă Igel-Syum.[8]

Aksakov a crescut la o moșie de la țară, înainte de a se muta la Moscova, împreună cu familia lui. El a trăit întreaga viață cu părinții lui, fără a se căsători sau a se mută din casă. A studiat la Universitatea de Stat din Moscova și el a devenit membru al Cercului Stankevici, un grup de hegelieni ruși și adepți timpurii ai democrației ruse.

Aksakov i-a cunoscut ulterior pe Ivan Kireevski și Aleksei Homiakov, a adoptat filozofia slavofilă și a rupt orice contact cu Cercul Stankevici.

Filosofie[modificare | modificare sursă]

Lucrarea lui Aksakov referitoare la Mihail Lomonosov (1846) a încercat să sintetizeze viziunea lui cu privire la misiunea istorică și religioasă a țăranilor ruși cu filozofia lui Hegel. Mai târziu, Aksakov a abandonat filosofia hegeliană și a devenit un antieuropean radical.[9]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g h i j Краткая литературная энциклопедия 
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Russia and Western Civilization: Cultural and Historical Encounters By Russell Bova
  5. ^ Marina Ledkovskai͡a-Astman; Charlotte Rosenthal; Mary Fleming Zirin (). Dictionary of Russian Women Writers. Greenwood Publishing Group. pp. 14–15. ISBN 978-0-313-26265-4.  Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |autor2= și |nume2= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |autor3= și |nume3= (ajutor)
  6. ^ Andrei Kuleshov (2009). Aksakovs. The History of Broken Fates. Chapter I: Origins. — Moscow: Territory, 328 pages ISBN: 978-5-98393-018-6 at the official Aksakov family website (in Russian)
  7. ^ Peter K. Christoff, K.S. Aksakov, A Study in Ideas, Vol. III: An Introduction to Nineteenth-Century Russian Slavophilism, Princeton University Press (2014), p. 102
  8. ^ Kuleshov A. S., Naumov O. N. (2009). Aksakovs. Ahnentafel. Generation XXV. — Moscow: Territory ISBN: 978-5-98393-019-3 at the official Aksakov family website (in Russian)
  9. ^ Everything2.com