Israeliții africani evrei ai Ierusalimului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pancartă la Dimona cu imaginea lui Ben Ami Ben Israel Carter, cu ocazia Paștelui Israeliților Evrei Africani, sărbătoare care comemorează 39 ani de la Întoarcerea în Țara Israelului

Israeliții africani evrei ai Ierusalimului (in engleză:African Hebrew Israelites of Jerusalem, sau Original Hebrew Israelite Nation - Națiunea israelită ebraică originală sau Kingdom of Yah. adică Regatul lui Yah sau Regatul lui Dumnezeu, în ebraică: העבריים מדימונה - Ha'ivriyim miDimona sau שומרי השלום Shomrey Hashalom - Păzitorii păcii) este o comunitate religioasă de origine afro-americană, al cărui centru principal este la Dimona, în sudul Israelului, în deșertul Neghev. Membrilor ei li se spune adesea Negrii evrei sau Black Hebrews (în ebraică: כושים עבריים - Kushim ivriyim, dar această denumire este considerată ofensatoare..

Înființată în anii 1960 de către un muncitor metalurgist din Chicago, Ben Carter, organizația face parte dintr-un ansamblu de mișcări și secte religioase ale negrilor americani apărute începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, cunoscute sub numele colectiv de Black Hebrews, adică Evreii sau Ebreii negri sau Black Hebrews Israelites, adică Israeliții evrei negri.

Adepții acestor mișcări consideră că negrii din vremea noastră sunt urmașii Israeliților antici din Biblie, și resping creștinismul de pe pozițiile unei religii care se susține bazată pe Vechiul Testament, și având o corespondență mai mult sau mai puțin apropiată cu iudaismul sub forma lui tradițională sau sub forme antice. Majoritatea acestor organizații de "evrei negri" aderă la ideologia cunoscută ca „naționalismul negru.” În afara acestor idei, comune cu alte grupări,„Națiunea israelită ebraică originală” are credințe și practici specifice, ca emigrarea în Israel, un regim alimentar vegetarian și acceptarea poligamiei.

După date din 2007 circa 2,500 membri ai grupului trăiau în Israel, mai ales la Dimona, dar câteva grupuri locuiesc și la Arad, Mitzpe Ramon și Tverya , alte câteva mii trăiesc în Statele Unite, iar câteva zeci - în Marea Britanie și în Africa. Statul Israel, după o lungă perioadă de dispute și încordare, a acceptat să dea Israeliților evrei negri din Dimona un statut oficial, ameliorând relațiile cu ei. În anul 1990 israeliții africani evrei au primit statutul de „turiști cu permis de muncă” Ulterior au fost recunoscuți ca „rezidenți temporari”, iar în anul 2004 ministrul de interne Avraham Poraz le-a acordat statutul de „rezidenți permanenți”. Începând din anul 2004 tinerii din comunitate au început să se înroleze în serviciul militar regulat al armatei israeliene. În anul 2006 așezarea lor a fost recunoscută drept kibuț urban. Membrii acestei comunități nu trebuie confundați cu Beta Israel, evreii etiopieni, nici cu afro-americani convertiți la formele actuale ale iudaismului.

Origini[modificare | modificare sursă]

Imagine din comunitatea israeliților africani ai Ierusalimului la Dimona, în anul 2005

Secta a fost întemeiată la Chicago de către Ben Carter, un fost muncitor metalurgist devenit Ben Ami Ben Israel (1939-2014). El a primit acest nume ebraic de la rabinul Reuben al grupului numit „Comunitatea ebreilor etiopieni” (născută în rândurile unor afro-americani și nu originari cu adevărat în Etiopia). El a sustinut ca in anul 1966 a avut o viziune in care Arhanghelul Gabriel i-a dat misiunea să cheme națiunea afro-americană înapoi în Țara Sfântă a Israelului, de unde a fost izgonita de către romani, în timpul Războiului iudeilor din anii 70 ai erei creștine. Ben Ami și adeptii săi erau influențați în credința lor de o lungă tradiție cultural-religioasă afro-americană care sustinea ca negrii americani sunt descendenții vechilor israeliți biblici. El a citat in predicile sale din exponenți timpurii ai acestei idei, precum William Saunders Crowdy din Virginia, Bishop William Boome din Tennessee, Charles Price Jones din Mississipi, Elder Saint Samuel din Tennessee. O prima organizare cu acest mesaj a fost Church of the Living God, the Pillar Ground of Truth for All Nations, fondată în anul 1886 la Chattanooga. În 1896 le-au urmat Church of God and of the Saints of Christ, creată in 1896 de către William Saunders Crowdy, apoi Temple of the Gospel of the Kingdom, înființată în 1900 de către Warren Roberson, Beth B'nai Abraham Congregation fondată în 1923 de Arnold Josiah Ford și Holy Church of the Living Gods, fondată în 1919 de Arthur Wentworth Mathewl. De asemenea au jucat un rol în ideologia israeliților evrei negri de la Ierusalim, curentele naționalismul negru inspirat de jamaicanul Marcus Garvey și militanții Panterelor Negre, sau ai „Puterii Negre”, precum Malcolm X. În cadrul acestei ideologii a ocupat un loc de seamă ideea „repatrierii in Africa”, iar Palestina sau Israelul era în ochii lor o parte din Africa. Una din organziațiile cele mai radicale, care uneori e confundată în mod greșit cu African Hebrew Israelites, este grupul Nation of Yahweh, creat la Miami la finele anilor 1970, de către Yahweh Ben Yahwe (Hulon Mitchell Junior) și care propovăduiește superioritatea rasială a negrilor.