Isaak Krasilșcik

Date personale
Isaak Krasilșcik

Născut	14 aprilie 1857 Chișinău, Imperiul Rus
Decedat	16 noiembrie 1920 (63 de ani) Chișinău, România
Ocupație	entomolog[*]
Activitate
Alma mater	Universitatea din Odesa
Modifică date / text

Isaak Matveievici Krasilșcik (Ițic Moișevici Krasilșcik, în rusă Исаак Матвеевич Красильщик; n. 14 aprilie 1857, Chișinău, Imperiul Rus – d. 16 noiembrie 1920, Chișinău, România) a fost un algolog^⁠(d) și entomolog evreu basarabean. A înființat un laborator de producere a micozelor infecțioase pentru controlul biologic al populațiilor insectelor dăunătoare.

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

Krasilșcik, un evreu basarabean, s-a născut la Chișinău și și-a făcut studiile la Liceul real din Chișinău. A absolvit științe naturale la Universitatea Imperială Novorossiia^⁠(d) din Odesa în 1879. În 1882 a susținut teza de doctor intitulată „Istoria dezvoltării și sistematizării Polytoma Ehrenberg” (o specie de alge). Apoi a început să lucreze la problemele de protecție a plantelor și entomologie aplicată datorită influenței conducătorului său de doctorat Ilia Mecinikov și a studiat dăunătorii, în special filoxera și lăcustele.^[1]

În 1879, Mecinikov a descoperit unele infecții micotice la insecte și a înaintat propunerea de a combate insectele dăunătoare prin infectarea lor cu microorganismele din sol. Krasilșcik a preluat inițiativa și în 1886-1888 a început cercetarea microorganismelor cu potențial de dezvoltare a preparatelor biologice, deschizând pe lângă Universitatea Novorossiia un laborator-fabrică de cultivare a muscardinei^⁠(d) – o specie de ciupercă care provoacă îmbolnăvirea^⁠(d) cărăbușilor cerealelor. Krasilșcik a elaborat și a propus un sistem de producere industrială a micozelor infecțioase care să provoace epidemii printre insectele dăunătoare, astfel a devenit pionierul aplicării metodei biologice de combatere a insectelor dăunătoare din Imperiul Rus.^[1]

Krasilșcik a fost cercetător științific al Comitetului filoxeric de la Odesa în 1883, colaborând cu Evghenii Lukici Rekalo sub conducerea lui Afanasii Ivanovici Poghibko. A fost membru fondator al Societății naturaliștilor și amatorilor de științe naturale din Basarabia în 1904 și primul director al Stațiunii Bioentomologice în cadrul Școlii de Viticultură din Chișinău (1906-1915).^[1]^[2]

A publicat nu mai puțin de 50 de lucrări științifice referitoare la combaterea filoxerei.^[1]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

Isaak Krasilșcik a avut trei sau patru copii, printre care chirurgul Mihail Krasilșcik (1892-1959) și economista și pedagoga Zinaida Krasilșcik^⁠(d) (1896-1949), directoare (în 1932-1933) a Universității de Stat din Perm^⁠(d), Rusia.

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c ^d Timuș, Asea (2015). „Secvențe din istoria cercetării filoxerei viței-de-vie în Basarabia” (PDF). Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice (2 (9)): 8–18.
^ Fedotova, Anastasia (2015). „The Beetle Question: The Growing Problem of Insect Infestations in South Russia in the Late Nineteenth Century”. The Slavonic and East European Review. 93 (1): 66. doi:10.5699/slaveasteurorev2.93.1.0066.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Красильщик, Исаак Матвеевич (în rusă), Dicționarul Enciclopedic Brockhaus și Efron^⁠(d), Sankt-Petersburg, 1890-1907.
Șpitalnic, Sara (27 iulie 2007). „Далёкое – близкое. След нашей памяти” [Ce e departe e aproape. Amprenta memoriei noastre] (în rusă). Biblioteca evreiască „Ițic Mangher” din Chișinău. Arhivat din original la 15 august 2015. Accesat în 19 martie 2024.

[:0-1] Timuș, Asea (2015). „Secvențe din istoria cercetării filoxerei viței-de-vie în Basarabia” (PDF). Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice (2 (9)): 8–18.

[2] Fedotova, Anastasia (2015). „The Beetle Question: The Growing Problem of Insect Infestations in South Russia in the Late Nineteenth Century”. The Slavonic and East European Review. 93 (1): 66. doi:10.5699/slaveasteurorev2.93.1.0066.

[1]

[2]