Institutul Național de Fizica Materialelor
| Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor | |
| Tip | Institut de Cercetare-Dezvoltare |
|---|---|
| Fondată | 1977 |
| Țara | România |
| Sediu | Măgurele |
| Prezență online | |
| INCDFM | |
Modifică date / text  | |
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor este un institut de cercetare din România cu sediul aflat la Măgurele, județul Ilfov.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Institutul de Fizică al Academiei Române a fost înființat în 1949. Părintele fondator, Horia Hulubei (doctor la Paris sub laureații Premiului Nobel Pierre și Marie Curie) este un om de știință de renume mondial pentru rezultatele sale remarcabile în diferite domenii ale fizicii, inclusiv RAMAN, Raze X, Compton, fizică atomică și nucleară.[1]
În 1956, Institutul de Fizică, al Academiei Române, se împarte conform unei decizii politice într-un Institut de Fizică Atomică (IFA), cu sediul la Măgurele și Institutul de Fizică București (IFB), cu sediul inițial la Facultatea de Fizică din vechiul edificiu al Universității din București, iar ulterior într-o clădire de pe Calea Victoriei nr.114. Șeful acestui Institut, Acad. Prof. E. Bădărău, fost profesor la Universitățile Sankt Petersburg și Cernăuți, a fost un promotor al școlii românești de fizică, fiind implicat activ în studiul descărcărilor electrice în gaze și plasmă.[1]
În 1969 Institutul de Fizică București s-a mutat într-o clădire nouă și bine utilată din Bulevardul Păcii nr. 222. Institutul s-a mutat din nou în anul 1974, în actuala locație din Măgurele, Atomiștilor 405A. Institutul de Fizică și Tehnologia Materialelor a luat ființă în 1977 prin unirea unor laboratoare aparținând Institutului de Fizică București și Institutului de Fizică Atomică (IFA-București). Denumirea actuală (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor) a fost dată în 1996 în urma unei proceduri naționale de acreditare (reacreditare în 2008 și 2016).[1]
Dintre personalitățile importante care au activat în Institut în ultimii cincizeci de ani trebuie menționate: acad. Eugen Bădărău, acad. Radu Grigorovici, acad. Ioan Iovitz Popescu, acad. Margareta Giurgea, acad. Rodica Mănăilă, acad. Vladimir Țopa și alții.[1]
O succesiune de directori, printre care Viorel Visarion, Pompiliu Nicolau, Andrei Mezincescu, Alexandru Glodeanu, Danila Barb, Mircea Morariu, Alexandru Aldea, Ștefan Frunză, Lucian Pintilie au condus Institutul între anii 1990-2013. Ionuț Enculescu a preluat funcția de director general al INCDFM în februarie 2013. INCDFM s-a dezvoltat de-a lungul anilor ca una dintre instituțiile de cercetare de elită din România. Peste 35 de milioane de euro au fost investite într-o clădire nouă de laborator, dotată cu echipamente de ultimă generație și în reabilitarea conacului Oteteleșanu, sediul primului Institut de Fizică al Academiei Române.[1]
INCDFM este printre fondatorii Infrastructurii de Cercetare din Europa Centrală (C-ERIC), este membru asociat al Universităților de Limbă Franceză (AUF) și are sub umbrela sa un centru UNESCO de categoria 2 ,,CENTRE INTERNATIONAL DE FORMATION ET DE RECHERCHE AVANCÉES EN PHYSIQUE" (CIFRA).[1]