Sari la conținut

Cleopa Ilie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ilie Cleopa)
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Cleopa de la Sihăstria
Date personale
Nume la naștereConstantin Ilie Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Sulița, Județul Botoșani
Decedat (86 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Mănăstirea Sihăstria, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMănăstirea Sihăstria Modificați la Wikidata
PărințiAlexandru Ilie
Agafia Ilie[3]
Cetățenie România
Religieortodoxă
Ocupațieduhovnic, arhimandrit
Limbi vorbitelimba română[4]
limba rusă Modificați la Wikidata
Venerație
Venerat înBiserica Ortodoxă
CanonizatBiserica Ortodoxă Română
Sărbătoare2 decembrie
Sfinți
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Părintele Cleopa de la Sihăstria, (pe numele de mirean, Constantin Ilie; n. , Sulița, România – d. , Mănăstirea Sihăstria, România) a fost arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. A urmat cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.

În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este tuns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de "Cleopa". În iunie 1942 este numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi.

Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Securitate, se retrage pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.

Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian.

În 1956, revine la metanie, iar în primăvara anului 1959, se retrage pentru a treia oară în Munții Neamțului, unde își petrece următorii 5 ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani.

Încetează din viață pe 2 decembrie 1998.

Canonizare

[modificare | modificare sursă]

La 12 iulie 2024, sinodul BOR a aprobat canonizarea a 16 sfinți, printre care și părintele Cleopa Ilie.[5][6] La 4 februarie 2025, în cadrul Sfintei Liturghii oficiate în Catedrala patirarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din București, a fost proclamată canonizarea celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori, în prezența întregului Sinod BOR.[7] La 7 august 2025, la Mănăstirea Sihăstria din Neamț, cu prilejul hramului bisericii noi a Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, în prezența a peste 20.000 de pelerini și a unui sobor de 24 de ierarhi, a avut loc proclamarea locală a canonizării Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie.[8]

Tropar

[modificare | modificare sursă]

Troparul Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria:

Glas 1

Pe-ai Moldovei luceferi și pe stâlpii smereniei, care pe pământ cu credință într-un gând nevoitu-s-au, pe marele Cleopa cel smerit, pe gura tunătoare-a lui Hristos, și pe Paisie duhovnicul cel preablând cu râvnă să-i cinstim, zicând: Slavă Celui ce v-a slăvit pe voi, slavă Celui ce v-a întărit, slavă Celui ce minunați v-a arătat și rugători pentru noi.[9]

Pe părinții duhovnici ai Moldovei, cei plini de har, care pe pământ cu credință, într-un cuget s-au nevoit. Pe marele Cleopa cel minunat, propovăduitorul lui Hristos și pe Paisie cel smerit și mult răbdător, din inimi să-i cinstim, zicând: Slavă Celui ce v-a slăvit pe voi! Slavă Celui ce v-a luminat! Slavă Celui ce v-a arătat rugători neîncetați pentru noi!

Opera

[modificare | modificare sursă]
  • Despre credința ortodoxă, București, 1981, 280p. (reeditată în 1985, apoi la Galați sub titlul: "Călăuza în credința ortodoxă", 1991, 276 p.);
  • "Predici la praznice împărătești și sfiți de peste an", Ed. Episcopiei Romanului, 1986, 440 p.;
  • "Predici la Duminicile de peste an", Ed. Episcopiei Romanului, 1990, 560 p.;
  • "Valoarea sufletului", Galați, 1991, 176 p. (o re-editare la Bacău, 1994, 238 p.);
  • "Urcuș spre înviere (predici duhovnicești)", Mănăstirea Neamț, 1992, 416 p.;
  • "Despre vise și vedenii", București, 1993, 270 p.;
  • Cleopa Ilie și Ioanichie Bălan, "Cum putem intra în rai", Vânători, Mănăstirea Sihăstria, 2004;
  • "Acatiste alcătute de Arhimandritul Cleopa Ilie și Ieroschimonahul Paisie Olaru", Vânători, Mănăstirea Sihăstria, 2005.
  • Numeroase articole în diferite reviste și ziare, predici în manuscris.

Galerie

[modificare | modificare sursă]
  • Arhimandritul Ilie Cleopa, portret de Paul Mecet
    Arhimandritul Ilie Cleopa, portret de Paul Mecet
  • Mormântul lui Cleopa Ilie din cimitirul Mănăstirii Sihăstria
    Mormântul lui Cleopa Ilie din cimitirul Mănăstirii Sihăstria
  • Mormântul lui Cleopa Ilie din cimitirul Mănăstirii Sihăstria
    Mormântul lui Cleopa Ilie din cimitirul Mănăstirii Sihăstria

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Bibliothèque nationale de France. „Cleopa Ilie” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în . 
  2. ^ „Cleopa Ilie” (în engleză). Library of Congress Authorities[*]. Wikidata Q13219454. Accesat în . 
  3. ^ Bălan, Arhimandritul Ioanichie (), Monahia Agafia Ilie, mama Arhimandritului Cleopa – o viață ca un roman, Doxologia - Portal Crestin Ortodox 
  4. ^ „Cleopa Ilie” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în . 
  5. ^ „Biserica Ortodoxă Română a aprobat canonizarea a 16 sfinți români. Printre ei, Arsenie Boca, părintele Cleopa, teologul Dumitru Stăniloaie și preotul Ilie Lăcătușu”, HotNews.ro, , accesat în  
  6. ^ Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat 16 canonizări. Părinții Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae, Cleopa Ilie și Arsenie Boca intră în rândul sfinților români, 12 iulie 2024, tvrinfo.ro
  7. ^ TV, TRINITAS (). „Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori ortodocși români din secolul al 20‑lea”. TRINITAS TV. Accesat în . 
  8. ^ David, Diandra (). „LIVE: Proclamarea locală a canonizării sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie”. Basilica.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Troparul Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria | Doxologia”. doxologia.ro. . Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Viața și nevoințele Arhimandritului Cleopa Ilie, Ioanichie Bălan, Editura Trinitas - Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, 1999

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cleopa_Ilie&oldid=17408587