Iannis Xenakis
| Iannis Xenakis | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Brăila, România[5][6] |
| Decedat | (78 de ani)[1][2][4][7] Paris, Franța[8][6] |
| Frați și surori | Cosmas Xenakis[*] |
| Căsătorit cu | Françoise Xenakis[*] (din ) |
| Copii | Makhi Xenakis[*] |
| Cetățenie |  Grecia Franța (–) |
| Religie | ateism |
| Ocupație | compozitor arhitect inginer profesor de muzică[*] muzician poet |
| Locul desfășurării activității | Paris[13] |
| Limbi vorbite | limba franceză[14] limba engleză limba greacă modernă |
| Activitate | |
| Domiciliu | Kypseli[*][9] |
| Alma mater | Universitatea Politehnică Națională din Atena[*] |
| Organizație | Gresham College[*] Universitatea Statului Indiana din Bloomington |
| Premii | Kyoto Prize in Arts and Philosophy[*] ()[10] honorary doctor of the University of Sydney[*] Comandor al Ordinului Național de Merit[*] ()[11] membru de onoare al Societății internaționale de muzică contemporană[*] |
| Profesor pentru | John Cale[12], Nil Parent[*], Nikos Kypourgόs[*] , Charis Xanthoudakis[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Iannis Xenakis (în greacă Ιάννης Ξενάκης); n. 29 mai 1922, Brăila, - d. 4 februarie 2001, Paris) a fost un compozitor și arhitect de origine greacă care a lucrat preponderent în Franța. Muzica lui Xenakis a fost influențată de interesele sale din matematică și acustică.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Xenakis s-a născut într-o familie de greci din Brăila. Tatăl său, Clearhos Xenakis, conducea o agenție de import-export engleză iar mama lui, fluentă în franceză și germană și o bună pianistă, a fost cea care i-a deschis dragostea pentru muzică. Iannis a fost cel mai mare dintre trei frați, ceilalți doi ajung pictor, respectiv profesor de filosofie în Statele Unite. După moartea mamei în 1927 copiii sunt crescuți de guvernante franceze, engleze și germane. În 1932 Iannis pleacă în Grecia, în toamna anului 1938 mutându-se la Atena pentru a-și pregăti examenul de admitere la institutul politehnic. Reușește acest examen, dar nu mai apucă să înceapă școala care este închisă după intrarea trupelor lui Mussolini în Grecia. Iannis se implică în mișcarea de rezistență. Participând la manifestații împotriva ocupanților, a fost închis de autoritățile fasciste italiene și mai apoi de cele naziste germane. Pe 1 ianuarie 1945 a fost rănit grav de un obuz britanic, pierzând un ochi. Odată ieșit din spital se implică mai departe în activități politice clandestine. Urmărit, reușește să scape prin Italia spre Paris. În Grecia a fost condamnat (în lipsă) la moarte pentru terorism politic. În decembrie 1947 începe să lucreze ca inginer la atelierul Le Corbusier.[15]
În perioada 1950-1953 urmează cursuri de teorie muzicală și cursuri de compoziție, îndrumat de Olivier Messiaen, la Conservatorul din Paris și la Gravesano.[16]
La Gravesano a audiat discursul dirijorului Hermann Scherchen.
A înființat „Centrul de studii de matematică și automatică muzicală” CÉMAMU (Centre d'études de mathématique et automatique musicales), cu scopul aplicării cunoștințelor tehnice și științifice în muzică. Pentru realizarea compozițiilor sale, s-a folosit de un calculator.
Compoziții
[modificare | modificare sursă]- Métastasis, 1954
- Nomos Alpha pour violoncelle seul, 1966,
- Jonchaies 1977,
- Shaar, 1982,
- Akea, 1986,
- Waarg, 1988,
- Roaï, 1991.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ a b Bibliothèque nationale de France. „Iannis Xenakis” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ „Iannis Xenakis” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517.
- ^ a b Emmanuel Bénézit; Edmond-Henri Zeiger-Viallet; Jacques Busse (). Iannis Xenakis (în engleză). Benezit Dictionary of Artists[*]. ISBN 978-0-19-977378-7. OCLC 662407525. OL 33251159M. Wikidata Q24255573. Accesat în .
- ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ a b http://arch-pavouk.cz/index.php/architekti/1650-xenakis-iannis. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Andrew Bell. „Iannis Xenakis” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ https://www.lifo.gr/now/athens/i-palia-kypseli-mia-eythymi-geitonia-me-ta-ola-tis. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.kyotoprize.org/en/laureates/iannis_xenakis/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Iannis Xenakis”. NOR system[*].
- ^ Tim Mitchell (), Sedition and Alchemy: A Biography of John Cale (în engleză), Ilustrator: Dave McKean, Londra: Peter Owen Publishers, p. 32, OL 22048470M, Wikidata Q15303594
- ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ „Iannis Xenakis”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ^ „www.iannis-xenakis.org Biografie cronologică (franceză)”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Cecatka, Björn (). 100 de personalități ale secolului XX. Compozitori. București: ALL. p. 196.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- www.iannis-xenakis.org
- Biografie la Cdmc (Centre de documentation de la musique contemporaine -Centrul de documentare pentru muzică contemporană)[nefuncțională – arhivă]
- Biografie la Ircam (Institut de recherche et coordination acoustique/musique) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Radio-France
