Hod HaSharon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hod HaSharon
הוד השרון
—  Oraș  —
Hod HaSharon
Hod HaSharon
Stemă
Stemă
Hod HaSharon se află în Israel
Hod HaSharon
Hod HaSharon
Hod HaSharon (Israel)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 32°9′8.64″N 34°53′29.4″E / 32.1524000°N 34.891500°E / 32.1524000; 34.89150032°9′8.64″N 34°53′29.4″E / 32.1524000°N 34.891500°E / 32.1524000; 34.891500

Țară Israel Israel
District Centru
Întemeiere 1964

Guvernare
 - Primar Hai Adiv („Hod HaSharon ahat”, listă sprijinită de Partidul Muncii)

Suprafață
 - Oraș 19,23 km²
Altitudine 45 m.d.m.

Populație (2011)
 - Oraș 49,943 locuitori
 - Densitate 2,597 loc./km²

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)

Localități înfrățite
 - Dorsten Germania
 - Sinaia România
 - İzmir Turcia

Prezență online
Sit oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Modificați la Wikidata

Hod HaSharon, de asemenea Hod HaȘaron (în ebraică הוֹד הַשָּׁרוֹן‎‎, însemnând „Splendoarea Saronului”) este un oraș din Israel, aflat în plasa (Nafat) Sharon, în Districtul de Centru (Mahoz Hamerkaz). El a fost declarat oraș în mod oficial în anul 1990, fiind creat prin unirea în anul 1964 a patru comune învecinate: Magdiel, Ramataiim, Hadar și Ramat Hadar. Suprafața localității este de 19,236 km², iar populația sa era în decembrie 2007 de 45,700 locuitori. În anul 2011 locuiau în oraș aproape 50,000 locuitori.

Hod Hasharon se învecinează la sud și vest cu două orașe din districtul Tel Aviv: Ramat Hasharon și Petah Tikva, la nord cu orașul Kfar Sava și la nord - vest cu orașul Raanana. In apropierea sa se mai afla mai multe comune de tip moșav: Ganey Am, Yarkona, Adanim, Ramot Hashavim, Kfar Malal și Givat Hen. Limita fizică a orașului la sud este formată de rîul Yarkon, iar la vest, în mare parte, de Șoseaua 4.

În anii 2000, populația orașului a crescut într-un ritm rapid din cauza amploarei construcțiilor. Spre deosebire de orașele din jur, Hod Hasharon mai dispune încă de numeroase terenuri virane și de suprafețe agricole, dintre care unele au fost alocate construcțiilor de locuințe.

Originea numelui[modificare | modificare sursă]

Numele localității este compus din două cuvinte: „Hod”, în ebraică „splendoare, maiestate”, și „Sharon”, regiunea geografică Sharon în care se află orașul. Una din componentele orașului era la origine comuna Kfar Hadar, în care cuvântul Hadar, care înseamnă „citrice” (Pri Hadar) are și înțelesul de „splendoare”, „maiestate”. Când s-au unit așezările Kfar Hadar și Ramatayim, numele localității ("consiliu local") formate a fost Hadar Ramatayim. Când Hadar Ramatayim s-a unit cu încă două așezări la 1 noiembrie 1964, pentru localitatea nou creată a fost ales numele propus de către Dov Rozen, un funcționar al Ministerului de interne: Hod Hasharon.

Sectoarele orașului și istoria lor[modificare | modificare sursă]

Magdiel[modificare | modificare sursă]

Așezarea Magdiel a fost întemeiată în august 1924 de 12 evrei așkenazi reuniți la Tel Aviv, care s-au adresat Companiei de colonizare conduse de Yehoshua Hankin pentru a cumpăra 4000 dunami (400 ha) în zona satului arab Bir Ades. Terenul a fost cumpărat de la șeful tribului de beduini Abu Kishk. În fruntea așezării agricole înființate a fost ales Shmuel Zakif. În anul 1925 a fost inaugurată în mod oficial fondarea localității și odată cu ea prima ei sinagogă. Localitatea a fost denumită Magdiel, rodul lui Dumnezeu, denumire care figurează în Biblie, în Vechiul Testament.

Ramatayim[modificare | modificare sursă]

În anul 1924 un grup de pionieri evrei din a IV-a Aliya, dintre care o parte veniți din Olanda, s-au organizat în achiziționarea de pământ de la tribul de beduini Abu Kishk. Așezarea cooperatistă înființată de ei în 1925, Ramatayim („Două înălțimi”), a fost un moșav bazat pe gospodării private și s-a bucurat de sprijinul financiar al filantropului olandez Houtacker. În anii 1930-1950 i s-au adăugat câteva cartiere: Cartierul muncitoresc A (1934), Cartierul muncitoresc B (înainte de 1948), Neve Hadar (1949), Shikun Ghiora (1949) și altele. În noiembrie 1951 așezarea s-a unit de bunăvoie cu comuna vecină Kfar Hadar într-un consiliu local unic numit Hadar Ramatayim, având 8.000 locuitori și 15.500 dunami (1,550 ha). În fruntea consiliului local a fost ales Shalom Lerner.

Kfar Hadar[modificare | modificare sursă]

În anul 1927 pionieri ai reașezării evreiești din pătura mijlocie, care au tânjit spre înființarea unui sat evreiesc bazat pe munca agricolă proprie, au cumpărat pămanturi de la tribul beduin din partea locului, Abu Kishk. Noua așezare, Kfar Hadar s-a bazat, pe cultivarea citricelor și creșterea de găini. La începutul anilor 1940 i s-au alăturat imigranți evrei din Yemen care au întemeiat cu vremea un cartier propriu, Shikun Hateimanim. Acesta face parte în prezent din cartierul Ganey Tzvi.

Ramat Hadar[modificare | modificare sursă]

Comuna (moșavá) Ramat Hadar a luat ființă la 26 mai 1938 din inițiativa unor imigranți evrei din „a 5-a Aliyá”, din Germania, pe o colină lângă Kfar Hadar și Ramatayim. Ea a fost alcătuită din mici gospodării bazate pe creșterea păsărilor. Locuitorii ei, care s-au perfecționat în acest domeniu, au difuzat experiența și cunoștintele pe care le-au însușit rândurile vecinilor. Vânzarea produselor au făcut-o în mod privat, fără ajutorul instituțiilor existente. În aprilie 1963, conform ordinului ministerului de interne sl Israelului de a uni unele așezări mici învecinate, Ramat Hadar s-a unit cu Hadar-Ramatayim. Noua localitate s-a numit în continuare Hadar Ramatayim, având în acel moment 8,400 locuitori. Primul ei primar a fost Binyamin Even.

Unirea comunelor[modificare | modificare sursă]

La 11 noiembrie 1964 s-a săvârșit unirea consiliului local Hadar-Ramatayim (format din așezările Ramatayim, Kfar Hadar și Ramat Hadar) cu comuna Magdiel în consiliul local comun Hod Hasharon. Noua localitate număra atunci 12,200 locuitori pe o arie de 2000 ha, din care jumătate destinată agriculturii. În mai 1990 localitatea, având 26,000 locuitori, a primit statutul oficial de oraș. Primul ei primar a fost Ezra Binyamini (1989-2004). El a fost urmat de primarul actual, Hai Adiv.

Revolta arabă din 1929[modificare | modificare sursă]

În anul 1929 au izbucnit atacuri ale arabilor palestineni împotriva evreilor pe tot cuprinsul Palestinei. Așezările evreiești Magdiel și Ramatayim, care se temeau de atacuri cu arme de foc dinspre localitățile arabe vecine Qalqilya, Abu Kishk și Bir Ades, au hotărât să evacueze femeile și copiii într-un loc considerat mai sigur, satul Kfar Malal care avea case zidite din blocuri. Bărbații s-au adăpostit în piscina înconjurată de stâlpi de beton din Magdiel. Spațiile libere au fost umplute cu saci de nisip.

Ostilitățile dintre arabi și evrei în Palestina[modificare | modificare sursă]

În primii ani de existență ai celor patru așezări evreiești care ulterior au format Hod Hasharon, au izbucnit conflicte cu ciobanii beduini din satul vecin Bir Ades. Locuitorii evrei s-au înrolat cu vremea în mișcările de auto apărare și au participat apoi la lupta pentru independență. În cursul războiului arabo-evreiesc care a început de fapt ca război civil la sfârșitul anului 1947, organizația paramilitară evreiască Etzel (Irgun) a răpit câțiva conducători arabi dușmani din vecinătate. În urma acestui fapt locuitorii arabi ai satelor Bir Ades și Abu Kishk au fugit. După terminarea războiului acestora nu li s-a permis să se întoarcă în satele lor, aflate pe teritoriul noului stat Israel. Pământurile lor, declarate abandonate, au fost anexate la localitățile evreiești din regiune, inclusiv actualul Hod Hasharon.

Istoria veche a locului[modificare | modificare sursă]

Antichitate[modificare | modificare sursă]

La Hod Hasharon se află câteva situri arheologice. În cartierul Gil Amal (citește:Ghil Amal) s-au găsit urme care datează de la perioada calcolitică și până la epoca romană și bizantină. La intrarea în oraș, la izvoarele Iarkonului, se află situl Tel Kane, unde s-au găsit vestigii din epoca medie a bronzului. La mijlocul anului 2012 s-a deschis pentru public un parc arheologic și de distracții care include un spațiu cu vestigii și reproduceri ale uneltelor agricole folosite în regiune în antichitate.

Evul mediu[modificare | modificare sursă]

În august 2012, în cursul lucrărilor pentru șoseaua Kfar Malal, s-a descoperit un atelier antic de producere pe scară comercială a uleiului de măsline datând din epoca bizantină și până la cea a Califatului Arab, adică secolul al VI-lea - VIII-lea.