Hiade

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Hyadele
Pentru fiicele lui Pleione cu Atlas, vedeți Hiade (mitologie).

Hiade (greacă Ὑάδες, ortografiat uneori Hyade, alte denumiri: Melotte 25, Collinder 50 sau Caldwell 41) este un roi stelar deschis, cel mai apropiat de Sistemul Solar și unul din cele mai bine studiate. Situată la aproximativ 153 de ani-lumină (47 de parsecs)[1][2][3][4] de la Soare, ea constă dintr-un grup aproximativ sferic de sute de stele care au aceeași vârstă, locul de origine, caracteristicile chimice, și mișcarea prin spațiu.[1][5]

Originea numelui[modificare | modificare sursă]

Denumirea roiului provine de la numele Hiadelor din mitologia greacă, nimfele ploii. Potrivit celui mai răspândit mit, ele au fost doicile lui Zeus, care le-a transportat pe cer pentru a le proteja de gelozia Herei.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Harta cu stelele mai luminoase din roiul Hyadelor

Roiul se află la distanța de 151 de ani lumină de Sistemul nostru Solar. Este constituit din 300 – 400 de stele care au caracteristici comune, cum sunt vârsta și compoziția chimică. Cele patru stele mai strălucitoare din roi sunt, cu toatele, gigante roșii care și-au început viața pe secvența principală ca stele de clasă spectrală A. Ele se numesc potrivit denumirii Bayer Gamma, Delta, Epsilon și Theta Tauri. Aceste stele formează un asterism în formă de «V» reprezentând capul constelației Taurul și acoperind patru grade. Aldebaran, steaua cea mai strălucitoare din constelația Taurul, face parte din acest asterism, repezentând „Ochiul Taurului”, Însă, în mod curios, Aldebaran nu face parte din roiul de stele al Hiadelor. Aldebaran este, într-adevăr, de două ori mai aproape de noi decât roiul.

Acest roi este unul din rarele care sunt preferate să fie observate mai degrabă cu binoclul decât cu telescopul, ținând cont de suprafața sa.

Roiul Hiade în Iliada[modificare | modificare sursă]

Roiul stelar Hiade este citat în Iliada de Homer, în cântul XVIII (475),[6] în celebra descriere a scutului lui Ahile:[7]

„Cloșca cu puii[8], Hiadele și Orionul / Cel luminos, ba și Ursul, ce-i zice și Carul cel mare, [...]”

[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Perryman, M.A.C.; et al. (). „The Hyades: distance, structure, dynamics, and age”. Astronomy & Astrophysics. 331: 81–120. arXiv:astro-ph/9707253Accesibil gratuit. Bibcode:1998A&A...331...81P. 
  2. ^ van Leeuwen, F. "Parallaxes and proper motions for 20 open clusters as based on the new Hipparcos catalogue", A\&A, 2009
  3. ^ Majaess, D.; Turner, D.; Lane, D.; Krajci, T. "Deep Infrared ZAMS Fits to Benchmark Open Clusters Hosting delta Scuti Stars", Journal of the American Association of Variable Star Observers, 2011
  4. ^ McArthur, Barbara E.; Benedict, G. Fritz; Harrison, Thomas E.; van Altena, William "Astrometry with the Hubble Space Telescope: Trigonometric Parallaxes of Selected Hyads", AJ, 2011
  5. ^ Bouvier J, Kendall T, Meeus G, Testi L, Moraux E, Stauffer JR, James D, Cuillandre J-C, Irwin J, McCaughrean MJ, Baraffe I, Bertin E. (2008) Brown dwarfs and very low mass stars in the Hyades cluster: a dynamically evolved mass function. Astronomy & Astrophysics, 481: 661-672. Abstract at http://adsabs.harvard.edu/abs/2008A%26A...481..661B.
  6. ^ a b Homer, Iliada (1955), p.350.
  7. ^ Homer, Iliada, Cântul XVIII, (463-595), pp.350-354.
  8. ^ Roiul deschis Pleiadele

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Homer, Iliada, în romînește de G. Murnu, Studiu introductiv și comentarii de D.M. Pippidi, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1955.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Coordonate: Harta cerului 04h 28m 17s, +15° 45′ 40″