Henri Parisot (editor)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Henri Parisot
Date personale
Născut1908[1][2][3] Modificați la Wikidata
Decedat1979 (71 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațieeditor[*]
traducător Modificați la Wikidata

Henri Parisot (n. 1908[1][2][3] – d. 1979[1][2][3]) a fost un traducător și editor francez, care a fost prieten al suprarealiștilor.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Henri Parisot este bine-cunoscut pentru traducerea operelor lui Lewis Carroll, căutând să găsească echivalențe în limba franceză pentru multe jocuri de cuvinte. Efortul său va fi reluat cu alte soluții de Jacques Papy.

Înainte de război, el s-a alăturat suprarealiștilor cărora le-a fost prezentat de René Char și pe care i-a întâlnit în librăria lui José Corti. Traducător din limbile engleză și germană, el a coordonat mai multe colecții: « Biens nouveaux » la Guy Lévis Mano, « Romantiques allemands » la Mercure de France.

În 1945 el a colaborat la redactarea revistei Fontaine a lui Max-Pol Fouchet, ocupându-se cu inițierea și coordonarea unei colecții numite « L'Âge d'or » (1945-1947), în cadrul căreia a publicat, printre altele, texte ale prietenilor lui suprarealiștii cu coperte ilustrate de Mario Prassinos. Prin intermediul acestuia, el a descoperit talentul Gisèlei Prassinos, în vârstă de 14 ani, pe care a prezentat-o lui André Breton și René Char. O fotografie a lui Man Ray îi prezintă ascultând-o pe Gisèle citindu-și unul din textele sale. El a republicat, de asemenea, unele lucrări ale lui Alfred Jarry.

Această colecție a fost întreruptă în octombrie 1947 și a fost reluată în anul 1948, de data asta la éditions Robert Marin, cu, printre altele, La Lampe dans l'horloge de André Breton.[4] În 1950, colecția a fost preluată de éditions Premières, cu o copertă realizată de Max Ernst; librăria Les Pas perdus a editat această colecție până în 1951.

Începând din 1964, Parisot a reluat colecția « L'Âge d'or » la éditions Flammarion, cu unele coperți realizate de Max Ernst și a editat texte romantice, fantastice și suprarealiste rare. A publicat traduceri din operele lui Edgar Allan Poe, Nathaniel Hawthorne, Coleridge sau Leonora Carrington. Colecția sa a fost continuată și după moartea lui, până în 1992. El a coordonat, de asemenea, colecția L'Arbitraitre la Éditions de L'Herne, unde a publicat texte de Raymond Queneau, John Keats, Henri Michaux sau André Gide.

El a fost, de asemenea, traducătorul operelor lui Lytton Strachey.

Este, de asemenea, cunoscut ca destinatar al Lettres de Rodez care i-au fost trimise de Antonin Artaud în 1945 și pe care le-a publicat o parte în Guy Lévis Mano în anul următor. Anterior, el a publicat D'un voyage au pays des Tarahumaras, iar Artaud i-a prefațat traducerile operelor lui Coleridge.

Colecția « L'Âge d'or »[modificare | modificare sursă]

Fontaine (1945-1947)[modificare | modificare sursă]

Publicată sub forma unor broșuri in-16 numerotate cu același desen pe copertă realizat de Mario Prassinos cu o gamă largă de culori, această colecție reunește cincizeci texte scurte ale unor autori internaționali, publicate între mai 1945 și septembrie 1947. Tirajele au variat între 250 și 1.500 de exemplare.[5] Au mai fost publicate încă zece broșuri în afara colecției.

  1. Herman Melville, Le Campanile
  2. Giorgio de Chirico, Une aventure de M. Dudron
  3. Alberto Savinio, Introduction à la vie de Mercure
  4. Franz Kafka, La Taupe géante
  5. Francis Picabia, Thalassa dans le désert
  6. Alain Gheerbrant, L'Homme ouvert
  7. Achim d'Arnim, L'Invalide fou
  8. Michel Fardoulis-Lagrange, Goliath
  9. Antonin Artaud, Au pays des Tarahumaras
  10. Lewis Carroll, La Vision des trois T.
  11. Hans Arp, Le blanc aux pieds de nègre
  12. Georges Limbour, L’Enfant polaire
  13. Louis Scutenaire, Les Degrés
  14. Michel Leiris, Nuits sans nuit
  15. Henri Michaux, Liberté d'action
  16. Georges Bataille, Dirty
  17. Paul Colinet, La Nuit blanche
  18. Leonora Carrington, En bas
  19. Jean Ferry, La Société secrète
  20. Hans Arp și Vicente Huidobro, Trois nouvelles exemplaires, tradus de R. Walter
  21. André Pieyre de Mandiargues, L'étudiante
  22. Lise Deharme, Insolence
  23. Maast, Sept causes célèbres
  24. Maurice Henry, Les paupières de verre
  25. Christian Dietrich Grabbe, Raillerie, satire, ironie et signification cachée
  26. Jacques Charpier, Paysage de salut
  27. René Char, Premières alluvions
  28. Jacques Prévert, L'Ange garde-chiourme
  29. Marcel Piqueray și Gabriel Piqueray, Les Poudres lourdes
  30. Valentine Penrose, Martha's Opera
  31. Benjamin Péret, Dernier malheur, dernière chance
  32. Luc Decaunes, La Sourde Oreille
  33. Clemens von Brentano, Gockel, Hinckel et Gackeleia
  34. Robert Margerit, Ambigu
  35. Alexei Remizov, L'Antre secret
  36. Georg Büchner, Lenz
  37. François Laloux, La Femme sans peau
  38. Oscar Dominguez, Les Deux qui se croisent
  39. Edward Lear, Deux Histoires ineptes
  40. Patrick Waldberg, Sur le bord
  41. André Bay, Amor
  42. J. M. A. Paroutaud, Autre Événement
  43. Jean Maquet, Et c'était midi
  44. Raymond Queneau, À la limite de la forêt
  45. Maurice Blanchot, Le Dernier Mot
  46. Alfred Jarry, L'autre Alceste
  47. Yves Battistini, avec René Char, À la droite de l'oiseau
  48. Apuleius, Le Fantôme de plein midi
  49. Gisèle Prassinos, Le Rêve
  50. Jonathan Swift, Quilca (suivi de pensées sur divers sujets)[6]

Éditions Robert Marin (1948-1949)[modificare | modificare sursă]

Henri Parisot a coordonat, de asemenea, colecția « L'envers du miroir ».[7]

  1. André Breton, La Lampe dans l'horloge, frontispice de Toyen, ed. I: iunie 1948 [distrusă] ; retipărită: octombrie 1948.
  2. Lewis Carroll, Lettres à des enfants, traducere de Jacques Papy, martie 1949.

Éditions Premières apoi Librairie Les Pas perdus (1950-1951)[modificare | modificare sursă]

Doar primele trei titluri sunt publicate de Éditions Premières. Toate coperțile includ același desen realizat de Max Ernst.

  1. Alberto Savinio, Psyché, tradus de Henri Parisot et l'auteur.
  2. William Butler Yeats, L'Œuf de héron, tradus de Roger Giroux.
  3. Lewis Carroll, La Chasse au snark. Crise en huit épisodes, traducere nouă de Henri Parisot, cu 8 ilustrații ale lui Max Ernst.
  4. Henri Michaux, Tranches de savoir, urmat de Secret de la situation politique.
  5. Leonora Carrington, Une chemise de nuit de flanelle, tradus de Yves Bonnefoy.
  6. Kurt Schwitters, La Loterie du jardin zoologique, tradus de Robert Valençay și însoțit de "Fiat Modes", cu 8 ilustrații de Max Ernst.
  7. Edmond Jabès, Les Mots tracent.

Flammarion (1964-1992)[modificare | modificare sursă]

  1. Giorgio de Chirico, Hebdomeros, text stabilit și revăzut de Henri Parisot
  2. E.T.A. Hoffmann, Contes fantastiques complets, 3 vol., trad. de Loeve-Veimars, Théodore Toussaint, Édouard Degeorge și Henri Egmont
  3. Villiers de l'Isle Adam, Contes fantastiques
  4. Alberto Savinio, Vie des fantômes, prefață de André Pieyre de Mandiargues, trad. realizată de Bona de Pisis, de Henri Parisot și de autor.
  5. Les Poètes hallucinés, anthologie de la poésie fantastique de Henri Parisot
  6. Jacob et Wilhelm Grimm, Les Contes, 2 vol., trad. și prezentare de Armel Guerne
  7. Lewis Carroll, Les Aventures d'Alice au pays des merveilles, trad. de Henri Parisot
  8. Arthur Machen, Le Cachet noir et autres contes, trad. de Jacques Parsons
  9. Lewis Carroll, De l'autre côté du miroir et ce qu'Alice y trouva urmată de La chasse au Snark, trad. de Henri Parisot
  10. Théophile Gautier, Spirite și La Morte amoureuse
  11. Clemens Brentano, Fanferlise et autres contes, trad. de Henri Thomas
  12. Edgar Allan Poe, Poèmes, trad. de Henri Parisot
  13. Nathaniel Hawthorne, La Fille de Rappacini et autres contes, trad. de Henri Parisot
  14. Leonora Carrington, Le Cornet acoustique, trad. de Henri Parisot
  15. Jacques Cazotte, Le Diable amoureux, et autres écrits fantastiques
  16. Lewis Carroll, Lettres Adressées à Alice et à quelques autres urmată de Alice à la scène și de Fantasmagorie
  17. Nathaniel Hawthorne, L'enterrement de Roger Malvin et autres contes étranges
  18. Leonora Carrington, La Débutante
  19. Jean-Pierre Spilmont, Soleils nomades
  20. Jacques Abeille, Le Cycle des contrées
  21. Frank Wedekind, Mine-Haha, ou de l'éducation corporelle des jeunes filles
  22. Leonora Carrington, La Porte de pierre
  23. Alberto Savinio, Monsieur Dido
  24. Gisèle Prassinos, Trouver sans chercher (1934-1944)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d Henri Parisot, International Music Score Library Project, accesat în  
  3. ^ a b c d Henri Parisot, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  4. ^ « Un homme, une collection : Henri Parisot, L'Âge d'or », in La Porte ouverte, repris d'un entretien publié dans Bibliographie de la France, journal officiel de la librairie, « Chronique, » cent soixante-cinquième année, sixième série, nr. 10, 10 mars 1976.
  5. ^ Liste complète sur le site revue-litteraires.com.
  6. ^ Achevé d'imprimer le 27 septembre 1947.
  7. ^ Cf. commentaire 01, in « Bibliographie lacunaire des éditions La Cité universelle », L'Alamblog, 11 juin 2012.