Harun al-Rashid

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Harun al-Rashid
Harun Al-Rashid and the World of the Thousand and One Nights.jpg
Date personale
Nume la naștere هارون Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Ray, Iran Modificați la Wikidata
Decedat (46 de ani) Modificați la Wikidata
Tus, Iran Modificați la Wikidata
Părinți Muhammad al-Mahdi ibn al-Mansur
Al-Khayzuran[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Al-Hadi[*]
Banuqa[*]
Abassa[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Zubaidah bint Ja`far[*] Modificați la Wikidata
Copii Al-Amin[*]
Al-Mamun
Al-Mu'tasim
Al-Qasim ibn Harun al-Rashid[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Califatul Abbasid Modificați la Wikidata
Religie Islam Modificați la Wikidata
Ocupație om politic Modificați la Wikidata

Hārūn al-Rashīd (n. 17 martie 763 - d. 24 martie 809) a fost al cincilea și cel mai cunoscut calif din Dinastia Abbasizilor. S-a născut în Rayy, lângă Teheran, și a locuit în Bagdad. În timpul domniei (786 - 809) a locuit în Rakka, oraș pe malul Eufratului. Domnia lui a fost o perioadă de avânt cultural, științific și religios, a fost fondatorul bibliotecii Bayt al-Hikma (Casa Înțelepciunii).

A devenit un personaj legendar, unele din poveștile despre el fiind adevărate (de exemplu ceasul pe care l-a dăruit lui Carol cel Mare), altele, precum cele din 1001 de nopți ale Șeherezadei, fiind doar ficțiune.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Hārūn s-a născut în provincia Teheran a Iranului. A fost fiul lui al-Mahdi, al treilea calif abbasid, și al al-Khayzuran, o fostă sclavă din Yemen, o femeie cu o puternică personalitate, care a influențat politica din timpul domniilor soțului ei și fiului ei, până în 789, când a murit.

Hārūn a domnit începând din 786, când avea 23 de ani. În 796, a mutat curtea și guvernul la Rakka, pe malul Eufratului, unde a petrecut 12 ani din domnie. Mutarea a fost motivată de apropierea de frontiera Bizanțului și de ușurința comunicațiilor cu celelalte orașe mari.

Primul său ministru (vizir) a fost Yahya Barmakid, de origine persană, membru al familiei Barmakizilor, o familie foarte influentă. Yahya l-a ajutat pe Hārūn să obțină tronul și a fost un favorit al califului până în 798, când a fost aruncat în închisoare și i s-a confiscat averea.

A numit în funcție miniștri pricepuți, care au îmbunătățit nivelul de trai al poporului. În timpul lui, Bagdadul a devenit cel mai frumos oraș din lume. Tributurile plătite de vasali au fost folosite la ridicarea de construcții, la sponsorizarea artelor și pentru luxul curții sale. A adus la curtea sa oameni de știință din alte țări.

A avut relații diplomatice cu China și cu Carol cel Mare. Acestuia din urmă, într-un schimb de daruri, i-a trimis un ceas deosebit, care funcționa cu apă, marcând orele prin căderea unor bile de bronz într-un vas în timp ce niște figurine care reprezentau cavaleri ieșeau pe niște uși care se închideau în urma lor. Ceasul a făcut o impresie deosebită în Europa Occidentală.

A fost și un militar prieput. În 798 a comandat o armată care a invadat Imperiul Bizantin, condus atunci de împărăteasa Irina. După ce l-a învins pe faimosul general Nicetas, și-a condus oștirea până în apropierea Constantinopolului, care a evitat cucerirea cu prețul unui tribut anual de 70.000 piese de aur.

Urmașul Irinei, Nicefor I Genikos, încetează plata tributului, ceea ce provoacă o nouă invazie arabo-persană condusă de Harun-al-Rashid, care se încheie prin restabilirea plății tributului anual.

În 797/798 a cucerit fortăreața numită "Sălciile" de dincolo de porțile Ciliciei, ocupă Ciprul în 805 și Rodosul în 807.

A întreprins pelerinajul musulman la Mecca de 5 ori, în 793, 795, 797, 802 și 803.

În anul 809, în timpul unei expediții de înăbușire a insurecției lui Rafi ibn-Leith din Transoxania, a căzut bolnav și a murit. A fost înmormântat în palatul lui Hamid ibn Qahtabi, guvernatorul provinciei Khorasan din Iran, palatul fiind în prezent cunoscut ca Mashhad (locul martiriului).

Legături externe[modificare | modificare sursă]