Gruppo del Tenibres
| Gruppo del Tenibres | |
 | |
  | |
| Poziția |  Provincia Cuneo Italia |
|---|---|
| Coordonate | 44°18′15″N 7°01′22″E / 44.30416667°N 7.02277778°E |
| Suprafață | 5.450 ha  |
| Cod Natura 2000 | IT1160021 |
Modifică date / text  | |
Gruppo del Tenibres este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 5.450 ha, integral pe uscat.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Centrul sitului Gruppo del Tenibres este situat la coordonatele 44°18′15″N 7°01′22″E / 44.304167°N 7.022778°E.
Înființare[modificare | modificare sursă]
Situl Gruppo del Tenibres a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 1995 pentru a proteja 3 specii de plante și 72 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în mai 2017[1].[2][3]
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 16 habitate naturale: Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra, Pajiști alpine și boreale, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Tufărișuri subarctice cu Salix spp., Fânețe montane, Păduri de Castanea sativa, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (3): Dracocephalum austriacum, Eryngium alpinum, Saxifraga florulenta
- păsări (70): inărița (Acanthis flammea), uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), minunița (Aegolius funereus), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca saxatilis), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), fâsă de pădure (Anthus trivialis), lăstunul mare (Apus apus), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), ciuf-de-pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), sticlete (Carduelis carduelis), Carduelis citrinella, cojoaica de pădure (Certhia familiaris), mierla de apă (Cinclus cinclus), șerpar (Circaetus gallicus), porumbel gulerat (Columba palumbus), cuc (Cuculus canorus), pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus), lăstun de casă (Delichon urbicum), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de munte (Emberiza cia), presură galbenă (Emberiza citrinella), presură de grădină (Emberiza hortulana), măcăleandru (Erithacus rubecula), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringilla coelebs), gaiță (Garrulus glandarius), ciuvică (Glaucidium passerinum), zăgan (Gypaetus barbatus), rândunică (Hirundo rustica), Lagopus muta helvetica, sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), câneparul (Linaria cannabina), pițigoi moțat (Lophophanes cristatus), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), Lyrurus tetrix tetrix, mierlă de piatră (Monticola saxatilis), cinghiță alpină (Montifringilla nivalis), codobatură de munte (Motacilla cinerea), muscar sur (Muscicapa striata), alunar (Nucifraga caryocatactes), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), pițigoi mare (Parus major), pițigoi de brădet (Periparus ater), viespar (Pernis apivorus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), pitulice de munte (Phylloscopus bonelli), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), brumăriță de pădure (Prunella modularis), Ptyonoprogne rupestris, stăncuță alpină (Pyrrhocorax graculus), Pyrrhocorax pyrrhocorax, mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), aușel cu cap galben (Regulus regulus), mărăcinar (Saxicola rubetra), cănăraș (Serinus serinus), graur (Sturnus vulgaris), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie-mică (Sylvia curruca), Tachymarptis melba, fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), sturzul viilor (Turdus iliacus), mierlă (Turdus merula), sturz-cântător (Turdus philomelos), sturz (Turdus pilaris), mierlă gulerată (Turdus torquatus), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus)
- mamifere (1): lupul (Canis lupus)
- pești (1): zglăvoacă (Cottus gobio)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 51 de specii de plante, 3 specii de păsări, 1 specie de amfibieni, 7 specii de mamifere, 70 de specii de nevertebrate, 4 specii de reptile.[2]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b DM 26/05/2017 - G.U. 135 del 13-06-2017
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Gruppo del Tenibres”. Accesat în .
- ^ a b „Gruppo del Tenibres”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .