Gripa spaniolă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mortalitatea pe săptămîni în Paris, München, Berlin, Londra și New York. Vârful este atribuit gripei.

Gripa spaniolă este un tip de gripă care a apărut după Primul Război Mondial, fiind, se pare, aceeași boală cu gripa aviară de astăzi. A ajuns în multe țări o dată cu întoarcerea soldaților, afectând în principal tineri și având o rată de mortalitate ridicată care a omorât între 50 și 100 milioane de persoane în toată lumea, între 1918 și 1919. Se crede că a fost una dintre cele mai letale pandemii, dupa "Moartea Neagra", din istoria umanității. Multe dintre victime au fost persoane tinere și sănătoase, total diferită de celelalte pandemii care au afectat copii, bătrâni și persoane cu sănătatea slăbită.

Boala s-a observat prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite pe 11 martie 1918. Aliații din Primul război mondial au numit-o Gripă spaniolă, pentru că a primit mai multă atenție în ziarele spaniole decît în restul Europei. Spania nu a fost implicată în conflict iar presa nu erau cenzurată ca în restul Europei.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Imagine la microscop electronic virusului din 1918 (recreat în laborator).

Rata mortalității pandemiei din 1918-1919 nu se cunoaște, dar se estimează între 2,5-5% din populația de pe Tera din acel moment și că 20% au suferit boala. Gripa a putut ucide 25 milioane în primele 25 de săptămâni; în comparație, SIDA a ucis 25 de milioane în primii 25 de ani.

În India au murit 17 milioane de persoane, aproximativ 5% din populația din acea epoca, atingând o rată a mortalității de 20% în unele zone. În armata indiană, cel puțin 22% dintre soldații care s-au îmbolnăvit au murit. În Statele Unite, aproape 28% din populație a suferit gripa și 500-675 mii au murit. În Marea Britanie au murit 200.000; Franța peste 400.000. În Alaska și Africa de Sud, au murit comunități întregi. În Australia au murit 10.000 de persoane și în insulele Fiji au murit 14% din populatie în doar doua săptămâni, iar Samoa Occidentală 22%.

Spania a fost una dintre țările cele mai afectate, cu 8 milioane de infectați și aproximativ 300.000 morti.

În Mexic, regiunea cea mai afectată a fost statul Nuevo Leon, în care, de la 1 octombrie până la 15 decembrie au murit 5.015 persoane, populatia statului era de 336.000 locuitori.

Spital improvizat în Kansas.

Chiar dacă Primul razboi mondial nu a cauzat gripa, totusi mișcările masive de trupe au ajutat la extinderea lui. Cercetătorii cred că sistemele imunitare ale soldaților au fost debilitate datorită tensiunii luptelor, atacurilor chimice, mărind probabilitatea de a se contagia boala.

Cantiatea de călatori soldați și modernizarea sistemului de transport a facut posibil propagarea pandemiei într-un evantai mare de comunități. Medicamentele pe care le-au adoptat bolnavii erau casnice, ceai de mușețel, etc.

În 1977-1978 a avut loc o pandemie relativ ușoară, denumită „gripă rusească”. Virusul gripei H1N1, care a produs această pandemie, produsese deja o epidemie în 1950. De aceea, au suferit în primul rând persoanele născute după 1950.

Victime celebre[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Niall Johnson: Britain and the 1918-19 Influenza Pandemic: A Dark Epilogue. Routledge, London and New York 2006. ISBN 0-415-36560-0

Legături externe[modificare | modificare sursă]