Edmond Rostand
| Edmond Rostand | |
 Edmond Rostand |
|
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Marsilia, Franța[3][4] |
| Decedat | (50 de ani)[1][4][2] Paris, Franța[5][4] |
| Părinți | Eugène Rostand[*] |
| Frați și surori | Juliette Rostand[*] Jeanne Rostand[*] |
| Căsătorit cu | Rosemonde Gérard[*] |
| Copii | Jean Rostand Maurice Rostand[*] |
| Cetățenie |  Franța |
| Ocupație | dramaturg scriitor poet eseist[*] scenarist |
| Limbi | limba franceză[6] |
| Studii | Lycée Thiers[*] Collège Stanislas de Paris[*] |
| Mișcare/curent literar | Neo-Romantism |
| Opere semnificative | Cyrano de Bergerac[*] |
| Note | |
| Premii | Comandor al Legiunii de Onoare[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  |
|
Edmond Rostand (n. ,[1][2] Marsilia, Franța[3][4] – d. ,[1][4][2] Paris, Franța[5][4]) a fost un dramaturg francez. A fost membru al Academiei Franceze.
Teatrul său reprezintă o reacție la naturalism și simbolism. Prin comediile sale, a satirizat obscurantismul, minciuna, lașitatea.
Descendent al unui primar din Marsilia, Alexis Rostand Joseph (1769-1854), Edmond Rostand s-a născut într-o familie bogată, fiind fiul economistului Eugene Rostand.
În 1880, tatăl își duce família, pe Edmond și doi veri într-un spa elegant cunoscut sub numele de Bagnères-de-Luchon. Inițial instalat în "cabana Spont", apoi pe "Vila Devalz", família construiește în cele din urmă "Villa Julia", în apropiere de Casino. Edmond Rostand traieste 22 de ani în Luchon, loc care a inspirat operele sale timpurii.
Licențiat în drept, el nu a practicat profesia și de la începutul colegiului, a participat la întâlniri literare, unde a cunoscut marea sa iubire, poeta Rosemonde Gérard Etiennette.
În 1888, Rostand a scris prima sa lucrare, piesa Le Gant Rouge (Mănușa Roșie) și în 1890 s-a căsătorit cu Rosemonde.
Următoarele sale piese, La Princesse lointaine (Prințesa îndepărtată), La Samaritaine (Samariteanul) și L'Aiglon (Puiul Vulturului) au fost interpretate la momentul respectiv, de Sarah Bernhardt, cea mai mare actrita de teatru din timpul ei.
Piesa “Cyrano de Bergerac” l-a transformat pe Rostand într-un adevărat idol al publicului francez, făcându-l membru al Academiei Franceze în 1904. Victimă a unei pneumonii, se retrage în Cambo-les-Bains, în regiunea bască, unde locuiește timp de nouă ani. Revine pe scenă în 1910, cu “Chantecler”, povestea unui cocoș care crede că propriul cântec dă naștere zilelor.
Rostand a scris o ultimă piesă, La Dernière Nuit de Don Juan (Ultima noapte a lui Don Juan), operă incompletă, dar care ajunge să fie reprezentată pe scenă, în 1921, la trei ani după moartea lui la Paris, în 1918.
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- 1888: Mănușa roșie ("Le Gant rouge")
- 1894: Romanțioșii ("Les romanesques")
- 1897: Cyrano de Bergerac
- 1895: Prințesa îndepărtată ("La princesse lointaine")
- 1900: Puiul vulturului ("L'aiglon")
- 1910: Chantecler
- 1911: Ultima noapte a lui Don Juan ("La Dernière Nuit de Don Juan").
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d "Edmond Rostand", Gemeinsame Normdatei, accesat la 27 aprilie 2014
- ^ a b c d "Edmond Rostand", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015
- ^ a b "Edmond Rostand", Gemeinsame Normdatei, accesat la 11 decembrie 2014
- ^ a b c d e f Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
- ^ a b "Edmond Rostand", Gemeinsame Normdatei, accesat la 31 decembrie 2014
- ^ "Edmond Rostand", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11922688n, accesat la 10 octombrie 2015 Missing or empty
|title=(ajutor)
Vezi și[modificare | modificare sursă]
|
|
Acest articol biografic despre un scriitor francez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
