Gregoriu Pop
| Gregoriu Pop | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 28 aprilie 1859 Bobța, Județul Sălaj, Regatul Ungariei |
| Decedat | 17 noiembrie 1942 Regatul României |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | preot |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Gregoriu Pop (n. 17 octombrie 1854, Vinerea, Județul Hunedoara, Regatul Ungariei – d. 2 iulie 1927, Orăștie, Regatul României) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 [1].
Biografie
[modificare | modificare sursă]Născut în comuna Bobța județul Sălaj la 28 aprilie 1859 din părinții Ștefan, preot și Terezia Bența. Școala primară și gimnaziul le desăvârșește la Oradea, iar școala superioară de liceu la Satu-Mare, unden a obținut și bacalaureatul în 1878. A urmat Teologia la Gherla, terminând studiile teologice în 1882.[1].
Carieră
[modificare | modificare sursă]A fost președinte al Societății bisericești-literare "Alexei Șincai". La 24 septembrie 1882 a fost hirotonit preot, iar din 26 martie 1883 a fost numit administrator parohial la Acâș, jud. Sălaj, îndeplinind această funcție până la 1 ianuarie 1894, când a venit să slujească ca preot în Unimăt. În Acâș a contribuit la ridicarea unei școli românești, iar în Unimăt ca paroh și apoi protopop a ridicat două școli, precum și locuințe pentru învățători. S-a preocupat de asemenea de introducerea economiei raționale a pământului și a unor unelte agriole evoluate. La 18 august 1910 a fost numit canonic prebendat prin decret împărătesc, iar între anii 1911-1912 a fost rector seminarial.[1].
Activitatea politică
[modificare | modificare sursă]Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a fost delegat al cercului electoral Gherla. După 1937, Gregoriu Pop a fost numit canonic arhidiacon, consilier al Tribunalului matrimonial, vicepreședinte al Exactoartului diecezan, președinte al Comisiunii diecezene prin examinarea cantorilor bisericești, asesor consistorial, examinator prosinodal. A condus ca director despărțământul Gherla al "Astrei".[1].
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Ioan I. Șerban, Nicolae Josan (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, Editura Altip, 2003.
Lectură suplimetară
[modificare | modificare sursă]- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II).
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații
- http://www.orastieinfo.ro/ioan-mihu.html