Gheorghe Funar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Funar
Date personale
Născut29 septembrie 1949
Sânnicolau Mare, județul Timiș, România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Română Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
economist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Primar al municipiului Cluj-Napoca
În funcție
1992 – 2004
Senator de PRM
În funcție
2004 – 2008
Secretar general al PRM

Partid politicPartidul România Mare
Alma materUniversitatea Babeș-Bolyai
ProfesieEconomist
Prezență online

Gheorghe Funar (n. 29 septembrie 1949, Sânnicolau Mare, județul Timiș) este un politician român, de profesie economist, senator în Parlamentul României din anul 2004. Între 1992-1997 a fost președinte al PUNR, iar din 1992-2004 primar al municipiului Cluj-Napoca. Din octombrie 1998 până în iunie 2013 a fost secretar general al Partidului România Mare. La Congresul PRM din 27 iulie 2013, a fost ales președinte al partidului, cu 530 de voturi pentru din totalul de 667 disponibile, el fiind contra-candidat de Corneliu Ciontu (113 voturi) și de Ștefan Valentin Varga (17 voturi).

Cariera politică

În timpul perioadei comuniste a fost membru al PCR. După decembrie 1989 s-a înscris în Partidului Unității Naționale Române (PUNR), al cărui președinte a fost între 1992-1997, după care a părăsit partidul și s-a înscris în PRM. În prezent este secretar general al Partidului România Mare. În 2004 a pierdut cursa pentru fotoliul de primar în favoarea lui Emil Boc, candidatul Alianței D.A. (PNL-PD), care a câștigat în turul secund în fața candidatului PSD, Ioan Rus, ministru de interne demisionar. Gheorghe Funar a fost senator PRM de Cluj din noiembrie 2004 până în noiembrie 2008.

La alegerile locale din 2008 Funar a obținut 4,2% din preferințele clujenilor, iar partidul său nu a depășit pragul necesar pentru a obține un mandat în consiliul local.

În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008, Partidul România Mare nu a mai întrunit pragul electoral de 5% iar Gheorghe Funar a pierdut funcția de senator. Candidând în Colegiul Senatorial 4 Cluj (Turda-Huedin-Zona montană), politicianul obținuse doar 5991 de voturi din totalul celor 53.279 valabil exprimate.[1]

Candidat la președinția României

În 2014 și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Ocupă poziția a noua pe buletinul de vot.[2]

Controverse

Ca primar al municipiului Cluj-Napoca în perioada 1992-2004 a devenit cunoscut pentru atitudinea sa pro-românescă, exprimată prin diverse acțiuni provocatoare, precum montarea unei plăcuțe ireverențioase pe soclul statuii regelui Matei Corvin, vopsirea diferitelor obiecte publice din oraș în culorile tricolorului (bănci, pubele, stâlpi de circulație etc.), iluminarea orașului în perioada sărbătorilor de iarnă exclusiv cu beculețe roșii, galbene și albastre, schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare, săpături arheologice ostentative în centrul orașului etc. Funar nu respinge acuzațiile de anti-maghiarism, precizând că este si împotriva UDMR, și a etniei maghiare în ansamblu. În ziua semnării tratatului de bază între România și Ungaria (16 septembrie 1996, Tratatul de la Timișoara), a organizat o paradă mortuară pe străzile Clujului. Un sicriu conținând o inimă de pluș străpusă de un cuțit a fost purtat pe străzile orașului în compania primarului Funar și a simpatizanților săi. Sicriul a fost așezat în Cimitirul Hajongard, ca semn că liniștea românilor a încetat să mai existe, fiind răpusă de cercurile dușmănoase. S-a remarcat prin numeroasele procese pe care le-a purtat împotriva unor intelectuali clujeni, jurnaliști, politicieni, pe care cel mai adesea i-a acuzat de insultă și de calomnie. Împotriva sa au fost inițate de asemenea numeroase acțiuni penale, cel mai adesea pentru abuz în serviciu.

Caritas

În perioada în care a fost primar al Clujului, Gheorghe Funar a acordat sprijin logistic si l-a girat moral pe Ioan Stoica, fondatorul jocului piramidal Caritas.[3]

Vezi și

Note

Legături externe