Georg Simon Ohm

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Georg Simon Ohm
Georg Simon Ohm3.jpg
Georg Simon Ohm
Date personale
Nume la naștereGeorg Simón Alfred Ohm Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Erlangen, Principatul Beyreuth[*] Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[3][5][6][7] Modificați la Wikidata
München, Regatul Bavariei Modificați la Wikidata
ÎnmormântatAlter Südfriedhof[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriMartin Ohm[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany.svg Germania
Flag of Bavaria (striped).svg Regatul Bavariei Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
matematician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăPrincipatul Beyreuth[*]  Modificați la Wikidata
Domeniufizică  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Ludwig Maximilian din München
Universitatea din Heidelberg  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Friedrich-Alexander de Erlangen din Nürnberg  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Bavarian Academy of Sciences and Humanities[*]
Academia de Științe din Berlin
Academia de Științe din Torino[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratKarl Christian von Langsdorf[*]  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Copley ()[1]
Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*] ()
membru străin al Royal Society[*]  Modificați la Wikidata

Georg Simon Ohm (n. ,[2][3][4][5][6][7] Erlangen, Principatul Beyreuth[*] – d. ,[3][5][6][7] München, Regatul Bavariei) a fost un fizician și educator german. Încă de la începutul carierei sale didactice, ca profesor de liceu, Ohm a studiat pila voltaică inventată de contele italian Alessandro Volta. Folosind echipament creat de el însuși, fizicianul german a descoperit proporționalitatea dintre diferența de potențial, intensitatea curentului electric și rezistența electrică care a devenit cunoscută în lumea științifică începând cu 1826 și până azi ca legea conducției electrice, dar mai ales ca legea lui Ohm.

Ulterior, devenit profesor la Universitatea din Nürnberg, Ohm a adus și alte contribuții la dezvoltarea fizicii, dintre care legea acustică Ohm, propusă în 1843, cunoscută ca teoria sirenelor, și interferența luminii polarizate în cristale (1854) sunt cele mai semnificative.

Printre multe contribuții remarcabile, trebuie menționate definirea cu adevărat științifică a fenomenelor electrocinetice, compararea curentului electric cu debitul unui fluid, a diferenței de potențial ca o diferență de nivel și definirea exactă a sarcinii electrice, a intensității curentului electric și a tensiunii electromotoare.

Georg Simon Ohm a rămas cunoscut în fizică și datorită faptului că unitatea de măsură a rezistenței electrice îi poartă numele, numindu-se ohm.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  4. ^ a b Georg Ohm, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b c d Georg Simon Ohm, Find a Grave, accesat în  
  6. ^ a b c d Georg Ohm, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ a b c d Georg Simon Ohm, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • T. Borec, Bună ziua, domnule Ampère!, Editura Albatros, (Colecția Cristal), 1986, p 237-243
  • I. Dima ș.a., Dicționar de fizică, Editura Enciclopedică Română, 1972, p 320

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Georg Simon Ohm