Peter Andreas Hansen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Peter Andreas Hansen
PAHansen.jpg
Peter Andreas Hansen
Date personale
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Tønder, Danemarca[7] Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Gotha, Saxa-Coburg și Gotha[8][9] Modificați la Wikidata
Înmormântatmain cemetery Gotha[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany (1867–1919).svg Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
astronom Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuastronomie  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Leopoldină
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Accademia Nazionale dei Lincei
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia Saxonă de Științe[*]
Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratHeinrich Christian Schumacher[*]  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Copley ()[1]
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Medalia de Aur a Royal Astronomical Society ()
membru străin al Royal Society[*]  Modificați la Wikidata

Peter Andreas Hansen (n. ,[2][3][4][5][6] Tønder, Danemarca[7] – d. ,[2][3][4][5][6] Gotha, Saxa-Coburg și Gotha[8][9]) a fost un astronom german de origine daneză.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Hansen a învățat meseria de ceasornicar la Flensburg și a exercitat-o la Berlin și Tønder în perioada 1818–1820. Cu toate acestea, el a fost mult timp student la științe; Dr. Dircks, medic care practică la Tønder, l-a trimis în 1820 la Copenhaga, unde a ajuns sub supravegherea lui H.C. Schumacher și și-a atras simpatia personală a regelui Frederic VI. Între 1821–1825 a acționat ca asistent al lui Schumacher, în principal la noul observator din Altona.

S-a mutat apoi la Gotha ca director al observatorului Seeberg. Problemele astronomiei gravitaționale au devenit preocuparea principală a lui Hansen. Nu a putut fi ademenit să părăseasc acest post de niciuna dintre invitațiile de a-i înlocui pe F.G.W. Struve (la Dorpat, în 1829), Friedrich Wilhelm August Argelander (Helsinki, în 1837) sau Friedrich Wilhelm Bessel (Königsberg, în 1847).

O cercetare asupra acțiunii reciproce ale lui Jupiter și Saturn i-au adus premiul Academiei din Berlin din 1830, iar memoriile asupra perturbărilor cometelor i-au fost recunoscute de Academia de la Paris în 1850.

În 1838 a publicat o revizuire a teoriei lunare, intitulată Fundamenta nova investigationis, &c., and the improved Tables of the Moon („Hansen's Lunar Tables”).[10]

Hansen a vizitat de două ori Anglia și a fost de două ori (în 1842 și 1860) beneficiarul Medaliei de Aur a Royal Astronomical Society. A primit medalia Copley a Royal Society în 1850. În 1865, a fost ales membru străin al Academiei Regale Suedeze de Științe.

A murit la 28 martie 1874, la noul observator din orașul Gotha, ridicat sub îngrijirea sa în 1857.

Planeta minoră 4775 Hansen poartă numele acestuia.[11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în  
  2. ^ a b c d „Peter Andreas Hansen”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d Peter Andreas Hansen, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b c d Peter Andreas Hansen, Brockhaus Enzyklopädie 
  6. ^ a b c d P.A. Hansen, Dansk Biografisk Leksikon 
  7. ^ a b „Peter Andreas Hansen”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b „Peter Andreas Hansen”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ a b Ганзен Петер Андреас, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  10. ^ Tables de la lune (Google ebook)
  11. ^ „(4775) Hansen = 1927 TC = 1990 JA”. Minor Planet Center. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Necrologuri[modificare | modificare sursă]