Peter Andreas Hansen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Peter Andreas Hansen
PAHansen.jpg
Peter Andreas Hansen
Date personale
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
Tønder, Danemarca[5] Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
Gotha, Saxa-Coburg și Gotha[6][7] Modificați la Wikidata
Înmormântatmain cemetery Gotha[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the German Empire.svg Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
astronom Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuastronomie  Modificați la Wikidata
InstituțieAcademia de Științe din Sankt Petersburg[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Leopoldină
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Accademia Nazionale dei Lincei
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia Rusă de Științe
Academia Saxonă de Științe[*]
Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratHeinrich Christian Schumacher[*]  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Copley ()[1]
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Medalia de Aur a Royal Astronomical Society ()
membru străin al Royal Society[*]  Modificați la Wikidata

Peter Andreas Hansen (n. ,[2][3][4] Tønder, Danemarca[5] – d. ,[2][3][4] Gotha, Saxa-Coburg și Gotha[6][7]) a fost un astronom german de origine daneză.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Hansen a învățat meseria de ceasornicar la Flensburg și a exercitat-o la Berlin și Tønder în perioada 1818–1820. Cu toate acestea, el a fost mult timp student la științe; Dr. Dircks, medic care practică la Tønder, l-a trimis în 1820 la Copenhaga, unde a ajuns sub supravegherea lui H.C. Schumacher și și-a atras simpatia personală a regelui Frederic VI. Între 1821–1825 a acționat ca asistent al lui Schumacher, în principal la noul observator din Altona.

S-a mutat apoi la Gotha ca director al observatorului Seeberg. Problemele astronomiei gravitaționale au devenit preocuparea principală a lui Hansen. Nu a putut fi ademenit să părăseasc acest post de niciuna dintre invitațiile de a-i înlocui pe F.G.W. Struve (la Dorpat, în 1829), Friedrich Wilhelm August Argelander (Helsinki, în 1837) sau Friedrich Wilhelm Bessel (Königsberg, în 1847).

O cercetare asupra acțiunii reciproce ale lui Jupiter și Saturn i-au adus premiul Academiei din Berlin din 1830, iar memoriile asupra perturbărilor cometelor i-au fost recunoscute de Academia de la Paris în 1850.

În 1838 a publicat o revizuire a teoriei lunare, intitulată Fundamenta nova investigationis, &c., and the improved Tables of the Moon („Hansen's Lunar Tables”).[8]

Hansen a vizitat de două ori Anglia și a fost de două ori (în 1842 și 1860) beneficiarul Medaliei de Aur a Royal Astronomical Society. A primit medalia Copley a Royal Society în 1850. În 1865, a fost ales membru străin al Academiei Regale Suedeze de Științe.

A murit la 28 martie 1874, la noul observator din orașul Gotha, ridicat sub îngrijirea sa în 1857.

Planeta minoră 4775 Hansen poartă numele acestuia.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în  
  2. ^ a b c d „Peter Andreas Hansen”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d Peter Andreas Hansen, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b „Peter Andreas Hansen”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b „Peter Andreas Hansen”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b Ганзен Петер Андреас, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  8. ^ Tables de la lune (Google ebook)
  9. ^ „(4775) Hansen = 1927 TC = 1990 JA”. Minor Planet Center. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Necrologuri[modificare | modificare sursă]