Gaspard-Gustave Coriolis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gaspard-Gustave Coriolis
Gaspard-Gustave de Coriolis.jpg
Date personale
Născut [1][2][3] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[4] Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[5] Modificați la Wikidata
Înmormântat Cimitirul Montparnasse Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupație matematician
fizician
inginer constructor[*]
inginer Modificați la Wikidata
Activitate
Alma Mater École polytechnique  Modificați la Wikidata
Societăți Société Philomathique de Paris[*]
Academia Franceză de Științe  Modificați la Wikidata

Gaspard-Gustave Coriolis sau Gaspard Gustave de Coriolis (n. 21 mai 1792 – d. 19 septembrie 1843) a fost un matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea și cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis. De numele lui se leagă introducerea noțiunii de lucru mecanic.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Paris. Tatăl său a fost ofițer în Armata regală.

În 1808, în urma concursului de admitere, Coriolis intră al doilea la École polytechnique. După absolvire, intră ca inginer la departamentul podurilor și șoselelor. Ulterior, intră ca profesor la același institut de învățământ superior, École polytechnique.

Opera[modificare | modificare sursă]

Contribuții originale[modificare | modificare sursă]

Este cunoscut mai ales pentru teorema energiei cinetice. În cartea Du calcul de l'effet des machines (Despre calculul efectului mașinilor) (1829) a numit lucru (al unei forțe) mărimea

definită ca o integrală curbilinie unde e deplasarea elementară intre cele două puncte P1 și P2

numită de obicei la vremea aceea putere mecanică, cantitatea de acțiune sau efect dinamic specificând ambiguitatea acestor expresii pe care le consideră necorespunzătoare. Cu el și Jean-Victor Poncelet (1788-1867), teorema energiei cinetice ia forma cvasi-finală și predarea mecanicii va fi sistematizată.Chestiunea unităților de măsură și omogenitatea dimensională a formulelor a devenit fundamentală.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • 1829: Traité de la mécanique des corps solides et du calcul de l'effet des machines ("Tratat de mecanică a corpurilor solide și calculul randamentului mașinilor")
  • 1835: Théorie mathématique des effets du jeu de billard ("Teoria matematică a efectelor din jocul de biliard").

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Gemeinsame Normdatei, accesat la 27 aprilie 2014 
  2. ^ a b Data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  3. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat la 22 august 2017 
  4. ^ Gemeinsame Normdatei, accesat la 11 decembrie 2014 
  5. ^ Gemeinsame Normdatei, accesat la 31 decembrie 2014 

Legături externe[modificare | modificare sursă]