Garegin Njdeh
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
Garegin Ter-Harutiunian (în armeană Գարեգին Տեր-Հարությունյան; n. , Güznüt(d), viceregatul Caucazului(d), Imperiul Rus – d. , Vladimir, RSFS Rusă, URSS), cunoscut și după porecla Garegin Njdeh (în armeană Գարեգին Նժդեհ), a fost un filosof,[4] politician și comandant militar armean, membru marcant al Federației Revoluționare Armene.
Născut în Armenia sub ocupație țaristă, Njdeh s-a implicat din tinerețe în mișcarea naționalistă armeană. A luptat în războaiele balcanice împotriva Imperiului Otoman, ca voluntar în armata bulgară, fiind rănit în Al Doilea Război Balcanic. Întors în Rusia, acesta a luptat în Armata Rusă în primul război mondial, sperând la eliberarea teritoriilor armenești aflate sub ocupație turcească. După Revoluția din Octombrie, Njdeh a contribuit la organizarea trupelor Armeniei independente, luptând în Nagorno-Karabah împotriva Azerbaidjanului. Luptele au continuat și după bolșevizarea Azerbaidjanului, Njdeh fiind acuzat de masacrarea civililor turci-musulmani în timpul luptelor.[5] După sovietizarea Armeniei, Njdeh, un anticomunist convins, a continuat lupta împotriva bolșevicilor, dar, depășit numeric, a fost nevoit să plece în exil.
În exil, Garegin Njdeh și-a împărțit timpul între Sofia, Plovdiv, București și Boston, contribuind la organizare comunităților armenești locale și la formarea unor filiale locale ale Federației Revoluționare Armene. Însă, în 1937, a fost exclus din Federație, din cauza opiniilor sale considerate extremiste, ultranaționaliste și rasiste.[6][7] Ideologic, Njdeh a simpatizat cu fascismul italian și nazismul german, îndepărtându-se de socialismul susținut de Federația Revoluționară Armeană.[8][9][10]
În al doilea război mondial, Njdeh a colaborat cu Germania Nazistă, fiind jurnalist la ziarul de propagandă în limba armeană al naziștilor. A făcut propagandă în rândul prizonierilor de război sovietici de etnie armeană, îndemnându-i să se alăture legiunii armene naziste, condusă de fostul membru al FRA Drastamat Kanaian. Totuși, după ce și-a dat seama că Germania va pierde războiul, Njdeh i-a trimis lui Iosif Stalin o scrisoare (pe 9 septembrie 1944) în care sugera o invazie sovietică a Turciei și anexarea teritoriilor istorice armene din Turcia. Njdeh s-a predat trupelor sovietice în Sofia, fiind transferat într-o închisoare din București, apoi în Lubianka, în Moscova, în timp ce soția și băiatul său s-au ascuns în Pavlikeni. Njdeh a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru activitățile sale anti-sovietice de la începutul anilor 1920.[11] A decedat pe 21 decembrie 1955, în închisoarea din Vladimir, la vârsta de 69 de ani.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Հայկական սովետական հանրագիտարան, հատոր 8 (în armeană), 8, Wikidata Q124737635
- ^ Bibliothèque nationale de France. „Garegin Njdeh” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
- ^ https://anca.org/karekin-njdeh-a-biographical-sketch/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Staff, Weekly (), Garegin Nzhdeh’s Statue to Be Erected in Bulgaria (în engleză), The Armenian Weekly
- ^ http://www.hhk.am/files/library_pdfs/7.pdf
- ^ Panossian, Razmik (), The Armenians : from kings and priests to merchants and commissars, Internet Archive, ISBN 9780231139267 Lipsește
|last1=în Contributors list (ajutor);|contributor=necesită|contribution=(ajutor) - ^ Sahakyan, Vahe (), Between Host-Countries and Homeland: Institutions, Politics and Identities in the Post-Genocide Armenian Diaspora (1920s to 1980s). (în engleză)
- ^ Controversy in Yerevan: Neo-Nazi Group Marks Garegin Nzhdeh's Birthday Amid Condemnation (în engleză), Caucasus Watch,
- ^ Armenia demands from Israel to respect fascist Nzhdeh (în engleză), Azernews.Az,
- ^ https://irs-az.com/sites/default/files/2021-02/30-36.pdf
- ^ Ռ/Կ, «Ազատություն» (), Russia Unhappy With Armenian Statue (în armeană), «Ազատ Եվրոպա/Ազատություն» ռադիոկայան
