Sari la conținut

Formiat de sodiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Formiat de sodiu
Identificare
Număr CAS141-53-7
ChEMBLCHEMBL183491
PubChem CID2723810
Formulă chimicăCHNaO₂[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară67,987 u.a.m.[1]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Formiatul de sodiu este sarea sodică a acidului formic, cu formula chimică HCOONa. Este de obicei prezentă sub formă de pulbere albă delicvescentă.

Formiatul de sodiu se obține la nivel industrial în urma absorbției de monoxid de carbon, la presiune de 6-8 bari și la temperatura de 130 °C, în hidroxid de sodiu:[2]

CO + NaOH → HCOONa

În laborator, formiatul de sodiu poate fi preparat mai ușor prin reacția de neutralizare a acidului formic cu carbonat de sodiu:

2 HCOOH + Na2CO3 → 2 HCOONa + H2O + CO2

O altă metodă de preparare este prin reacția dintre cloroform și o soluție alcoolică de hidroxid de sodiu:

CHCl3 + 4 NaOH → HCOONa + 3 NaCl + 2 H2O

și reacția dintre hidroxidul de sodiu și cloralhidrat:

C2HCl3(OH)2 + NaOH → CHCl3 + HCOONa + H2O

Proprietăți

[modificare | modificare sursă]

Proprietăți chimice

[modificare | modificare sursă]

Prin încălzire la 300-400 °C formiatul de sodiu suferă o descompunere la oxalat de sodiu și hidrogen gazos.[3][4] Oxalatul de sodiu format poate fi transformat prin continuarea încălzirii în carbonat de sodiu, când se elimină monoxid de carbon:[5][4]

Fiind o sare a unui acid slab (acid formic) și a unei baze tari (hidroxid de sodiu), soluția obținută în urma reacției de hidroliză a formiatul de sodiu prezintă un caracter alcalin:

Astfel, un amestec al unei soluții de acid formic și formiat de sodiu poate fi folosită pe post de soluție tampon.

  1. ^ a b c „Formiat de sodiu”, SODIUM FORMATE (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ Arnold Willmes, Taschenbuch Chemische Substanzen, Harri Deutsch, Frankfurt (M.), 2007.
  3. ^ Nenițescu, ediția a VIII-a (1980), p.760
  4. ^ a b T. Meisel, Z. Halmos, K. Seybold, E. Pungor: "The thermal decomposition of alkali metal formates" in Journal of Thermal Analysis and Calorimetry 1975, 7(1). S. 73-80. doi:10.1007/BF01911627
  5. ^ T. Yoshimori, Y. Asano, Y. Toriumi, T. Shiota: "Investigation on the drying and decomposition of sodium oxalate" in Talanta 1978, 25(10) S. 603-605. doi:10.1016/0039-9140(78)80158-1
  • C. D. Nenițescu, Chimie organică, ediția a VIII-a, vol I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980