Eutrofizare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Eutrofizare evidentă pe râul Potomac, cauzată de o creștere mare a canobacteriilor.

Eutrofizarea (din franceză eutrophisation) reprezintă îmbogățirea apei în nutrienți, în special în compuși cu azot și/sau fosfor, determinând o creștere accelerată a algelor și a altor forme vegetale superioare, care conduce la o perturbare nedorită a echilibrului organismelor prezente în apă și asupra calității apei[1], în special prin creșterea sau îmbogățirea masei organice din apele stătătoare.[2]

Eutrofizarea reprezintă un proces natural de evoluție a unui lac. Din momentul formării sale, bazinul acvatic trece, în condiții naturale, prin câteva stadii de dezvoltare: ultraoligotrofic, oligotrofic, mezotrofic, iar în final bazinul acvatic devine eutrofic și hipereutrofic (are loc “îmbătrânirea” și pieirea bazinului acvatic). În comparație, eutrofizarea antropogenă este considerată o poluare nutrițională.[3] Aceasta este reacția de răspuns a unui ecosistem (acvatic) la adăugarea diverselor substanțe artificiale sau naturale, cum ar fi nitrații și fosfații.[4]

Eutrofizarea apare în special în lacurile unde circulația (aerarea) apei este redusă. Iazurile se transformă treptat în mlaștini, creându-se condiții specifice pentru acest tip de biotop.[5]

Conducând la o creștere puternică a algelor și macrofitelor (așa-numita „înflorire algală”) care apoi mor, eutrofizarea are consecințe grave, dintre care principalele sunt:[6]

  • scăderea calității apei (culoare, gust, miros, tulburare, scăderea oxigenului, creșterea concentrației de fier, mangan, bioxid de carbon, amoniu, metan, hidrogen sulfurat etc.);
  • corodarea conductelor;
  • afectarea funcțiunilor recreative ale lacurilor (turbiditate crescută a apei și miros ce o fac neatractivă, afectarea înotătorilor prin dermatite și conjunctivite de contact cu apa alcalină, risc crescut de diverse boli ex. Schistostomiază, risc boli diareice la înghițirea apei încărcate cu toxice algale);
  • afectarea pisciculturii (mortalitate piscicolă, dezvoltarea speciilor nedorite);
  • alte consecințe diverse (înfundarea filtrelor, țevilor etc.)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Terminologie specifică epurării apelor (conform HG nr.188/2002 modificată și completată cu HG nr.352/2005)
  2. ^ Eutrofizare” la DEX online Accesat pe 24 iulie 2014
  3. ^ Introducere în protecția mediului
  4. ^ Schindler, David and Vallentyne, John R. (2004) Over fertilization of the World's Freshwaters and Estuaries, University of Alberta Press, p. 1, ISBN 0-88864-484-1
  5. ^ Troficitatea unor lacuri din municipiul Chișinău
  6. ^ Eutrofizarea apei