Scoarța terestră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte utilizări ale termenului Scoarță, vezi Scoarță (dezambiguizare).
Schema simplificată a scoarţei terestre:
1. crusta continentală;
2. crusta oceanică;
3. mantaua superioară

Scoarța terestră este învelișul solid exterior al Terrei, având o grosime variabilă (10km (sub oceane)-120km(placa continentala)). El se desfășoară între exteriorul Pământului și discontinuitatea Mohorovicič cu grosimea de aproximativ 100km. Scoarța terestră cuprinde:

  • pătura sedimentară, cu grosimi de până la 15.000 m în regiunea munților tineri, dar foarte subțire mai subțire sub oceane
  • pătura granitică, alcătuită din granite, granodiorite, gneise, are grosimi de până la 15.000 m sub continente și ajunge până la 60.000 m în regiunea munților tineri, iar sub oceane este discontinuă sau chiar lipsește
  • pătura bazaltică, care are grosimi în jur de 17.000 m sub uscat, ajungând la 5.000 m sub oceane.

Scoarța terestră are în componență o multitudine de minerale, unde metalele și metaloizii reprezintă o parte însemnată. Astfel, 24% din scoarță este constituită din doar 6 metale: fier, aluminiu, natriu, calciu, potasiu și magneziu. Partea cea mai mare din scoarță este formată din silicați și oxigen, cam 74%, și doar 2% rămâne a fi constituit din alte 84 de elemente.

Vezi și[modificare | modificare sursă]