Erich Maria Remarque

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Erich Maria Remarque

Fotografie din 1929
Date personale
Nume la naștereErich Paul Remark Modificați la Wikidata
Născut[1][3][4][5] Modificați la Wikidata
Osnabrück, Provincia Hanovra, Regatul Prusiei, Imperiul German
Decedat (72 de ani)[1][6][3][4] Modificați la Wikidata
Locarno, Cantonul Ticino, Elveția[7][6] Modificați la Wikidata
Înmormântat cimitero di Ronco sopra Ascona[*][[cimitero di Ronco sopra Ascona (cemetery)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiPeter Franz Remark și Anna Maria Remark
Frați și surori Elfriede Scholz[*][[Elfriede Scholz (German dressmaker, sister of Erich Maria Remarque, victim of Nazism)|​]]  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIlse Jutta Zambona (1925-1930 și 1938-1957)
Paulette Goddard (1958–1970)
Naționalitategerman
Cetățenie Germania (–iulie 1938)
 Statele Unite ale Americii (–) Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
romancier[*]​
dramaturg
scenarist Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiGermania[8]
Elveția[8]
Statele Unite ale Americii[8] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[9] Modificați la Wikidata
StudiiSeminarul Regal Catolic din Osnabrück
Activitatea literară
Activ ca scriitor1916-1971
Opere semnificative
Influențe
Immanuel Kant, Karl May, Frank Wedekind, Rainer Maria Rilke
A influențat pe
William March
Note
PremiiCrucea Federală de Merit (1967)[2]
Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung (Academia Germană de Limbă și Literatură) (1968)[2]
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Erich Maria Remarque (pseudonimul literar al lui Erich Paul Remark;n. , Osnabrück, Saxonia Inferioară, Imperiul German – d. , Locarno, Cantonul Ticino, Elveția) este un scriitor german, unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea. Multe din operele sale au fost ecranizate de-a lungul timpului.[10]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Erich Paul Remark s-a născut în maternitatea din Osnabrück. Părinții săi au fost Peter Franz Remark și Anna Maria Remark, născută Stallknecht. A învățat la școala populară din Osnabrück (între anii 1904 -1912), apoi la Seminarul Pedagogic Catolic, până în anul 1915, când, din cauza războiului, a fost nevoit să-și întrerupă studiile, pe care le-a reluat în ianuarie 1919 și le-a finalizat în iunie același an.

La 21 noiembrie 1916 a fost recrutat în batalionul de rezervă al Regimentului de infanterie 78 și trimis pe Frontul de Vest. La 31 iulie 1917 este rănit - la piciorul stâng, la brațul drept și la gât - de schijele unei grenade și, apoi, internat la spitalul militar din Duisburg, unde rămâne până în 31 octombrie 1918. La 5 ianuarie 1919 părăsește armata, renunță la medalii și decorații (primise, în circumstanțe neclare, Crucea de Fier clasa întâi).

Din 1 august 1919 până la 20 noiembrie 1920, cu mici întreruperi, a funcționat ca profesor în mai multe școli catolice, apoi, exercită câteva profesii temporare: ziarist, contabil, comis voiajor, angajat la pompe funebre și organist. Din martie 1921 se dedică, în principal, scrisului (critică, publicistică, proză, scenariu) fiind, printre altele, editor la revista Sport im Bild. [2] La 1 februarie 1927 se retrage împreună cu soția sa, Ilse Jutta, din biserica catolică. Este preocupat de literatură și filosofie, fiind atras de concepțiile lui Nietzsche. În 1920 publică primul său roman, Cuibul visurilor ( în Die Traumbude). Vor urma alte numeroase scrieri cu temă pacifistă. Cel mai mare succes al lui E. M. Remarque va fi romanul Pe Frontul de Vest nimic nou (Im Westen nichts Neues) ce descrie ororile Primului Război Mondial. Romanul, publicat în 1929, va fi vândut în 15 milioane de exemplare și tradus, de-a lungul timpului, în 42 de limbi; acest roman a inspirat un film de succes în 1930, câștigător a două Premii Oscar. După nici trei ani, cartea și filmul sunt interzise de regimul nazist, pe motivul că ar aduce prejudicii națiunii germane.

Filosofia pacifistă a lui Remarque îi irită pe conservatorii și pe naziștii din Germania. În 1932 scriitorul emigrează în Elveția, stabilindu-se la Ascona. În 1933, anul venirii la putere a naziștilor, aceștia îi ard cărțile în public. Scriitorul continuă să publice, însă în 1938 i se retrage cetățenia germană; în 1939 emigrează în SUA. Soția, fiindu-i refuzată intrarea în SUA, se stabilește în Mexic.[11]

În 1943, sora sa, Elfriede Scholz, a fost executată de către naziști.[2]

În anul 1947, E. M. Remarque obține cetățenia SUA[2], dar în 1948 se întoarce în Europa, stabilindu-se din nou în Elveția, iar în 1952 apare romanul Scânteia vieții a cărui acțiune se petrece într-un lagăr de concentrare (sora scriitorului fusese închisă și ucisă de naziști într-un asemenea lagăr). Romanul său Soroc de viață, soroc de moarte (1954) a fost cenzurat de editura germană care l-a publicat, eliminând scenele despre atrocitățile comise de naziști în țările ocupate, în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. Remarque a continuat să publice până în 1962. În ultima parte a vieții, a călătorit mult în Franța, Italia, SUA. În perioada 1958 - 1970 a fost căsătorit cu Paulette Goddard, o actriță americană (decedată în 1990).

În 1963, Remarque suferă primul atac cerebral. Al șaselea atac îi este fatal, murind pe 25 septembrie 1970 în spitalul Saint Agnes din orașul Locarno din Elveția.[11]

Remarque și lupta pentru pace[modificare | modificare sursă]

În anul 1931 E. M. Remarque a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace pentru romanul său Nimic nou pe Frontul de Vest (1929), în care descrie o imagine realistă a armatei germane și a ororilor războiului. Asociația Ofițerilor Germani (Deutscher Officier-Bund) a protestat contra acestei propuneri susținând că romanul este o ofensă gravă adusă armatei germane și soldaților germani.[12] Tot în 1931 Remarque a fost nominalizat și pentru Premiul Nobel pentru Literatură.[13]

Orașul Osnabrück a instituit în 1991 „Premiul Erich Maria Remarque pentru Pace” (Erich-Maria-Remarque-Friedenspreis) care este atribuit în fiecare an în săptămâna corespunzătoare nașterii scriitorului.[14] În 1996 primăria orașului Osnabrück și Universitatea din Osnabrück au înființat „Centrul pentru pace Erich Maria Remarque” (Erich Maria Remarque-Friedenszentrum).[15]

Libretul de operă[modificare | modificare sursă]

În anul 1999, Nancy Van de Vate a scris libretul operei în 3 acte All quiet on the Western front. Prima reprezentare a operei în versiune engleză a avut loc la New York City Opera (SUA), la 8 mai 2003. Prima reprezentare a acestei opere, în versiune germană, a avut loc la Osnabrück, în 8 septembrie 2003.

Opera[modificare | modificare sursă]

Printre cele mai importante romane se numără:

  • (1936) Trei camarazi (Drei Kameraden);
  • (1939) Iubește pe aproapele tău (Liebe deinen Nächsten);
  • (1945) Arcul de triumf (Arc de Triomphe);
  • (1954) Soroc de viață și soroc de moarte (Zeit zu leben und Zeit zu sterben) - roman ecranizat în 1958, cu titlul A Time to Love and a Time to Die în regia lui Douglas Sirk;
  • (1956) Obeliscul negru (Der schwarze Obelisk);
  • (1961) Cerul nu iartă pe nimeni (Der Himmel kennt keine Günstlinge);
  • (1962) Noapte în Lisabona (Die Nacht von Lissabon); traducere ed. Polirom, Iași, 2016
  • (1970) Pământul făgăduinței (Das gelobte Land);
  • (1971) Umbre în paradis (Schatten im Paradies) - postum.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Erich Maria Remarque”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d e Erich Maria Remarque, în Matthias Konzett, Encyclopedia of German Literature, Routledge, 2015, ISBN 9781135941222, p. 813-814
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d Erich Maria Remarque, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b Erich Maria Remarque, RKDartists, accesat în  
  6. ^ a b c Ремарк Эрих Мария, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ 
  7. ^ „Erich Maria Remarque”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b c RKDartists, accesat în  
  9. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  10. ^ Erich Maria Remarque la Internet Movie Database
  11. ^ a b Chronology, în Erich Maria Remarque's All Quiet on the Western Front, Bloom's modern critical interpretations, Harold Bloom Editor, Infobase Publishing, 2009, p. 201-203, ISBN 9781604134025
  12. ^ Pagina „Nomination Database, Nomination for Nobel Peace Prize, 1931” pe site-ul Nobelprize.org (http://www.nobelprize.org/nomination/archive/show.php?id=3235)
  13. ^ Pagina „Nomination Database, Nomination for Nobel Prize in Literature, 1931” pe site-ul Nobelprize.org (http://www.nobelprize.org/nomination/archive/show.php?id=8852)
  14. ^ Encyclopedia of Violence, Peace and Conflict: F - Pe, vol. 2, Academic Press, 1999, p. 802, ISBN 9780122270109.
  15. ^ Pagina „Informationen zum Erich Maria Remarque-Friedenszentrum” pe site-ul Universităateații din Osnabrück (http://www.remarque.uni-osnabrueck.de/servizen.html)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Erich Maria Remarque
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Erich_Maria_Remarque&oldid=15537496