Dopamină
| Dopamină | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 51-61-6[1]  |
| PubChem | 681[2] |
| DrugBank | 00988[3] |
| ChemSpider | 661[4] |
| UNII | VTD58H1Z2X[1] |
| KEGG | D07870[5] |
| ChEMBL | CHEMBL59[6] |
| Cod ATC | C01CA04[7] |
| SMILES | C1=CC(=C(C=C1CCN)O)O[2] |
| InChI | InChI=InChI=1S/C8H11NO2/c9-4-3-6-1-2-7(10)8(11)5-6/h1-2,5,10-11H,3-4,9H2[2] |
| Date chimice | |
| Formulă | C₈H₁₁NO₂[2] |
| Masă molară | 153,079 u.a.m.[8] |
| Date fizice | |
| Punct de topire | 128 °C |
Dopamina este unul dintre principalii neurotransmițători de la nivelul sistemului nervos, o substanță care transmite informația între neuronii creierului, această substanță fiind implicată într-o varietate largă de activități diferite (de exemplu controlul motilității, al mișcărilor musculare).
Istoric[modificare | modificare sursă]
Dopamina a fost pentru prima oară sintetizată de George Barger în 1910 cu ajutorul colegului său James Ewens, la laboratoarele Wellcome din Londra[9]. A fost denumită dopamină deoarece este o monoamină, iar precursorul său sintetic este 3,4-dihidroxyphenilalanină (L-DOPA). Funcția dopaminei ca neurotransmițător a fost identificată pentru prima oară în 1958 de către Arvid Carlsson și Hillarp Nils-Åke de la Laboratorul de Chimie Farmacologică a inimii, din Suedia [10].
Efecte fiziologice[modificare | modificare sursă]
Dopamina, produs al nucleilor mijlocii hipotalamici, are un efect inhibitor asupra prolactinei.
„Dopamina servește mai multe funcții complexe în creier și doar știința creierului la nivel de grădiniță o descrie ca fiind un drog adictiv.”[11]
„... dacă ar fi să postești de la dopamină, probabil că ar fi fatal (mortal)” a declarat Michael Treadway, de la Emory University.[12][13]
Dopamina nu este „hormonul plăcerii” iar paradigma psihologică a dopaminei este „dorință (poftă, râvnire), nu plăcere”.[14]
Neurotransmițător[modificare | modificare sursă]
Dopamina este un neurotransmițător excitator în faza de emisie a procesului de ejaculare și apoi în expulsia lichidului seminal.[necesită citare]
Formula chimică de structură[modificare | modificare sursă]
Formulă chimică C8H11NO2
Biosinteză[modificare | modificare sursă]
Biosinteza dopaminei este un proces în două etape, începând cu aminoacidul tirozină. O a doua grupare hidroxil este atașata tirozinei formând levodopa, sau L-dopa. Acest proces este catalizat de enzima tirozin hidroxilază. Dopamina se formează prin îndepărtarea acidului carboxilic din L-dopa, reacție catalizată de dopa-decarboxilaza.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- en Chen, Angela (). „Please stop calling dopamine the 'pleasure chemical'”. The Verge. Accesat în .
- en Goecker, Liesl (). „Dopamine Fasting Is Gaining Fans -- Without Much Basis in Science”. The Swaddle. Accesat în .
- en Lanese, Nicoletta (). „Is There Actually Science Behind 'Dopamine Fasting'?”. livescience.com. Accesat în .
- en Ley, David J. (). „No, Dopamine Is Not Addictive”. Psychology Today. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en Sian Gregory, Paul M. Burnham Dopamine, Hillsborough College, Sheffield, UK.
- en Zen Faulkes (profesor universitar asistent, McMaster University, Canada) Is dopamine a feel good happy chemical (neurotransmitter)? Quora
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d dopamine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în
- ^ a b c d e f g h i j k l „Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ a b Dopamine (în engleză), DrugBank, accesat în
- ^ a b dopamine (în engleză), ChemSpider, accesat în
- ^ a b dopamine (în engleză), ChEBI, accesat în
- ^ a b DOPAMINE (în engleză), ChEMBL, accesat în
- ^ a b Dopamine (în engleză), DrugBank,
- ^ a b „Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ en Fahn, Stanley, "The History of Levodopa as it Pertains to Parkinson's disease," Movement Disorder Society’s 10th International Congress of Parkinson's Disease and Movement Disorders 1 noiembrie 2006, în Kyoto, Japonia. Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ en Benes, F.M. Carlsson and the discovery of dopamine. Trends in Pharmacological Sciences, Volum 22, Articolul 1, 1 ianuarie 2001, Paginile 46-47.
- ^ Ley 2017.
- ^ Goecker 2019.
- ^ Lanese 2019.
- ^ Chen 2018.
