Dopamină
| Dopamină | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 51-61-6[1] |
| PubChem | 681[2][3] |
| DrugBank | DB00988[3] |
| ChemSpider | 661[4] |
| UNII | VTD58H1Z2X[1][3] |
| KEGG | D07870[5] |
| ChEMBL | CHEMBL59[6] |
| Cod ATC | C01CA04[7] |
| SMILES | C1=CC(=C(C=C1CCN)O)O[2] |
| InChI | InChI=InChI=1S/C8H11NO2/c9-4-3-6-1-2-7(10)8(11)5-6/h1-2,5,10-11H,3-4,9H2[2] |
| Date chimice | |
| Formulă | C₈H₁₁NO₂[2] |
| Masă molară | 153,079 u.a.m.[8] |
| Date fizice | |
| Punct de topire | 128 °C |
| Modifică date / text | |
Dopamina este unul dintre principalii neurotransmițători de la nivelul sistemului nervos, o substanță care transmite informația între neuronii creierului, această substanță fiind implicată într-o varietate largă de activități diferite (de exemplu controlul motilității, al mișcărilor musculare).
Istoric
[modificare | modificare sursă]Dopamina a fost pentru prima oară sintetizată de George Barger în 1910 cu ajutorul colegului său James Ewens, la laboratoarele Wellcome din Londra.[9] A fost denumită dopamină deoarece este o monoamină, iar precursorul său sintetic este 3,4-dihidroxyphenilalanină (L-DOPA). Funcția dopaminei ca neurotransmițător a fost identificată pentru prima oară în 1958 de către Arvid Carlsson și Hillarp Nils-Åke de la Laboratorul de Chimie Farmacologică a inimii, din Suedia.[10]
Efecte fiziologice
[modificare | modificare sursă]Dopamina, produs al nucleilor mijlocii hipotalamici, are un efect inhibitor asupra prolactinei.
„Dopamina servește mai multe funcții complexe în creier și doar știința creierului la nivel de grădiniță o descrie ca fiind un drog adictiv.”[11]
„... dacă ar fi să postești de la dopamină, probabil că ar fi fatal (mortal)” a declarat Michael Treadway, de la Emory University.[12][13]
Dopamina nu este „hormonul plăcerii” iar paradigma psihologică a dopaminei este „dorință (poftă, râvnire), nu plăcere”.[14]
Neurotransmițător
[modificare | modificare sursă]Dopamina este un neurotransmițător excitator în faza de emisie a procesului de ejaculare și apoi în expulsia lichidului seminal.[necesită citare]
Formula chimică de structură
[modificare | modificare sursă]Formulă chimică C8H11NO2
Biosinteză
[modificare | modificare sursă]Biosinteza dopaminei este un proces în două etape, începând cu aminoacidul tirozină. O a doua grupare hidroxil este atașata tirozinei formând levodopa, sau L-dopa. Acest proces este catalizat de enzima tirozin hidroxilază. Dopamina se formează prin îndepărtarea acidului carboxilic din L-dopa, reacție catalizată de dopa-decarboxilaza.
Utilizare medicală
[modificare | modificare sursă]În perfuzie intravenoasă continuă, dopamina este un tonic care accelerează frecvența cardiacă. Permite să se mențină presiunea arterială și debitul cardiac la pacienți în anumite cazuri, de exemplu în stări de șoc cardiogen, postoperator, hipovolemic, septic, anafilactic[15]. De asemenea, se administrează în perfuzie în cazurile de hipotensiune arterială severă, iminență de șoc cardiac sau de insuficiență renală.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d „dopamine” (în engleză). Wikidata Q116031405. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l „dopamină” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
- ^ a b c d e f „InChIKey: VYFYYTLLBUKUHU-UHFFFAOYSA-N”.
- ^ a b „dopamină” (în engleză). ChemSpider. Wikidata Q2311683. Accesat în .
- ^ a b „dopamină” (în engleză). ChEBI. Wikidata Q902623. Accesat în .
- ^ a b „dopamină” (în engleză). ChEMBL. Wikidata Q6120337. Accesat în .
- ^ a b „dopamină” (în engleză). DrugBank. . Wikidata Q1122544.
- ^ a b „dopamină” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
- ^ en Fahn, Stanley, "The History of Levodopa as it Pertains to Parkinson's disease," Movement Disorder Society’s 10th International Congress of Parkinson's Disease and Movement Disorders 1 noiembrie 2006, în Kyoto, Japonia. Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ en Benes, F.M. Carlsson and the discovery of dopamine. Trends in Pharmacological Sciences, Volum 22, Articolul 1, 1 ianuarie 2001, Paginile 46-47.
- ^ Ley 2017.
- ^ Goecker 2019.
- ^ Lanese 2019.
- ^ Chen 2018.
- ^ Șef de lucrări dr. Simona Negreș, Agenda medicală 2005, Editura Medicală, București, 2005, art. Dopaminum, p. 240.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- en Chen, Angela (). „Please stop calling dopamine the 'pleasure chemical'”. The Verge. Accesat în .
- en Goecker, Liesl (). „Dopamine Fasting Is Gaining Fans -- Without Much Basis in Science”. The Swaddle. Accesat în .
- en Lanese, Nicoletta (). „Is There Actually Science Behind 'Dopamine Fasting'?”. livescience.com. Accesat în .
- en Ley, David J. (). „No, Dopamine Is Not Addictive”. Psychology Today. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Sian Gregory, Paul M. Burnham Dopamine, Hillsborough College, Sheffield, UK.
- en Zen Faulkes (profesor universitar asistent, McMaster University, Canada) Is dopamine a feel good happy chemical (neurotransmitter)? Quora
- en Grinspoon, Peter (). „Dopamine fasting: Misunderstanding science spawns a maladaptive fad”. Harvard Health. Accesat în .
Referințe
[modificare | modificare sursă]