Discuție:Teoria relativității generale

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Steaua articolelor de calitate Teoria relativității generale este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.
30 decembrie 2011 Propunere articol de calitate Promovat

Devierea fotonului in camp gravitational[modificare sursă]

Poate fi explicata nerelativist (Cavendish)--188.26.22.131 (discuție) 20 ianuarie 2011 19:46 (EET)[răspunde]

Sigur că se poate explica nerelativist, câtă vreme fotonii nu sunt considerați particule cuantice și câmpul nu este suficient de puternic. Asta spune Cavendish, cel tânăr , nu cel bătrân, din sec. XVIII., care nu avea habar de fotoni și câmp gravific.--Zsolt (discuție) 5 decembrie 2011 14:38 (EET)[răspunde]

Cine este Cavendish cel tanar?--188.26.22.131 (discuție) 5 decembrie 2011 19:28 (EET)[răspunde]

Scuze, cred că am avut un lapsus, sigur că nu e vorba de „Cavendish cel tânăr”, cred că mă gândeam la Crawford, dar nu am răbdare să caut. Evident că fotonul în mișcare (deci: având masă) va fi deviat de câmpul gravitațional atunci când el se mișcă pe o direcție necoliniară cu cea a vectoului intesității câmpului. Oricum, problema aceasta nu are legătură directă cu modul în care a fost construită geometria spațiu-timpului și ecuația lui Einstein. Este, de fapt, o consecință a curbării spațiului de prezența masei.--Zsolt (discuție) 29 decembrie 2011 22:22 (EET)[răspunde]

Verificări de făcut:[modificare sursă]

(23.03.2011)

la secțiunea 2.1 am găsit următoarele:

  • mișcări preferate (?)— probabil că formularea corectă este mișcări permise întrucât e vorba de dinamica corpurilor supuse legăturilor(olonome, scleronome sau reonome)
Este vorba de mișcările posibile (numite mai rar permise), adică cele ale căror deplasări satisfac condiția deplasărilor posibile, mai precis, relația:
unde sunt legăturile la care sunt supuse punctele materiale, în cazul de față, dat de forța gravitațională care determină legături olonome.(cf. V. Vâlcovici, C. Iacob)--ZOLTAN (discuție) 24 martie 2011 19:47 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat: Am înlocuit sintagma mișcări inerțiale preferate cu mișcări inerțiale posibile, vezi explicația de mai sus. Relația legăturilor olonome (newtoniene) se află în legătură cauzală cu efectele mareice, la asta face referire ultima frază din paragraful 2.1.--Zsolt (discuție) 24 august 2011 13:23 (EEST)[răspunde]
  • efectele mareice—accelerația relativă a corpurilor în cădere liberă—sunt legate de derivata legăturii, nu am întâlnit formularea „efect mareic” (?).
Efect mareic, în contextul fizicii stelare, se referă la un fenomen de „revărsare” a materiei galactice spre zonele periferice, este un rezultat al „forțelor mareice” care apar la mișcarea în câmpuri gravitaționale extrem de intense. La mișcarea planetelor, forțele mareice își fac efectul (foarte slab) prin anomaliile de periheliu (perturbații relativiste ale mișcării, orbitei). Deci, termenul „ efect mareic” poate fi folosit; ar fi utilă scrierea unui articol despre efectele mareice din astrofizică.--Zsolt (discuție) 8 august 2011 11:40 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat:în urma consultării unor publicații de specialitate, am ajuns la concluzia că termenul efect mareic este consacrat în terminologia românească de astrofizică și cosmologie.--Zsolt (discuție) 24 august 2011 13:36 (EEST)[răspunde]

secțiunea 2.2:

  • va trebui explicat mai în detaliu rolul de model al cauzalității conului de lumină: totalitatea locurilor geometrice ale punctelor(evenimentelor) din interiorul conului inferior reprezintă totalitatea evenimentelor-cauze posibile ale evenimentului A, iar cea a punctelor (evenimentelor) din conul superior sunt totalitatea evenimentelor-efecte posibile ale evenimentului A. De asemenea, ar fi utilă o descriere intuitivă a modului în care se „construiește” conul de lumină.
Rezolvat Rezolvat:Am introdus o legătură internă spre secțiunea Cauzalitatea și imposibilitatea depășirii vitezei luminii de la articolul Teoria relativității restrânse, aici sunt explicate pe larg chestiunile legate de cuzalitate și paradoxuri. Rămâne ca pe viitor să se scrie un articol despre conurile de lumină.--Zsolt (discuție) 24 august 2011 23:21 (EEST)[răspunde]
  • de la acest paragraf, trebuie evitată sintagma de „cădere liberă” deoarece acesta, inițial a fost introdus strict pentru mișcarea în câmp gravitațional pe baza experimentelor mentale, de aici încolo se generalizează problema (de fapt, se unifică geometric mișcarea cu gravitația) de aceea va trebui să utilizăm sintagma mișcare accelerată (pe geodezică, după caz)
Rezolvat Rezolvat: Am înlocuit termenul cădere liberă cu „mișcare geodezică” sau mișcare pe geodezică, acolo unde se impunea.În fapt, căderea liberă a unui corp de test într-un sistem de referință inerțial, devine în teoria relativității generale o mișcare pe o curbă (geodezică) determinată de structura metricii locale, care la rândul ei depinde de distribuția masei, adică de tensorul energie-impuls.--Zsolt (discuție) 14 decembrie 2011 09:21 (EET)[răspunde]

secțiunea 2.3:

  • fraza : Cu această nouă condiție—ca divergența covariantă a tensorului energie-impuls, și deci și a orice s-ar afla de partea cealaltă a ecuației, să fie zero—cel mai simplu set de ecuații sunt cele numite ecuațiile (de câmp ale) lui Einstein:... trebuie reformulată— mă gândesc până mâine...

Am să caut sintagmele potrivite în literatura de specialitate de lb. română. --ZOLTAN (discuție) 23 martie 2011 22:03 (EET) (24.03. 2011)[răspunde]

Rezolvat Rezolvat Reformulat :Utilizând noua condiție care impune ca divergența covariantă a tensorului energie-impuls să se anuleze, rezultă că membrul stâng al ecuației devine implicit egal cu zero. Astfel. se obține cel mai simplu set de ecuații ale câmpului gravitațional, numite ecuațiile (de câmp ale) lui Einstein:--Zsolt (discuție) 4 decembrie 2011 22:26 (EET)[răspunde]

secțiunea 3.2:

  • Extinderea implică o serie de termeni; primii reprezintă gravitația newtoniană, pe când ultimii termeni reprezintă corecții și mai mici ale teoriei lui Newton datorate relativității generale. O extensie a acestei extinderi o reprezintă formalismul parametrizat postnewtonian, care permite comparații cantitative între predicțiile relativității generale și alte teorii alternative.— necesită reformulare (de căutat în Ionescu-Pallas sau Vâlcovici), pentru a asigura acuratețea expunerii (--ZOLTAN (discuție) 24 martie 2011 22:13 (EET))[răspunde]
„Extinderea aceasta, introduce o serie nouă de termeni în ecuație; primii reprezintă gravitația newtoniană, pe când ultimii reprezintă corecții fine ale teoriei lui Newton datorate relativității generale. Formalismul parametrizat postnewtonian este o generalizare a acestei extinderi, ceea ce permite efectuarea unor comparații cantitative între previziunile relativității generale și alte teorii alternative.” (o variantă posibilă, dar mai tebuie să ne gândim; din p.d.v. al formalismului matematic e corectă, e nevoie însă de confruntarea cu textul original pentru a nu denatura semantica globală)
Rezolvat Rezolvat: Am reformulat, cele două propoziții noi acoperă conținutul primei formulări (am verificat după Ionescu-Pallas, pp. 215-216)

secțiunea 4.3:

  • în ultimul ref.: astronomia undelor gravitaționale, corect, cred că este: cosmologia undelor gravitaționale

(de verificat)

Rezolvat Rezolvat: Termenul astronomia undelor gravitaționale sau „astronomia gravitațională” este corect. A intrat în uz până și în presă. Este vorba de o ramură a astronomiei, bazată pe observații și măsurători astronomice făcute cu ajutorul telescoapelor gravitaționale, care detectează undele gravitaționale de la diverse structuri astronomice. Deci e o ramură empirică și nu teoretică precum cosmologia.--Zsolt (discuție) 14 decembrie 2011 09:46 (EET)[răspunde]

Bibliografie ro[modificare sursă]

Care ar fi cateva titluri de lucrari in limba romana despre acest subiect? S-ar putea completa in articol.--188.26.22.131 (discuție) 12 mai 2011 19:40 (EEST)[răspunde]

Întrebarea este, unde vom insera titlurile românești: amestecate printre cele străine, sau separat într-o subsecțiune cu titlul: bibliografie în limba română?--Zsolt (discuție) 24 august 2011 13:41 (EEST)[răspunde]
E foarte bine într-o secțiune separată. Și așa este destul de mare. —Andreidiscuţie 24 august 2011 13:46 (EEST)[răspunde]
Rezolvat parțial, urmează și alte titluri.--Zsolt (discuție) 28 august 2011 22:44 (EEST)[răspunde]
iată câteva titluri în limba română:
  • Sofonea, Liviu și Ionescu-Pallas, Nicolae: Un model istoric al cunoașterii științifice-Etherul, Editura Politică, București, 1978.
  • Vâlcovici, Victor: Introducere în mecanica relativistă. Relativitate specială și relativitate generală, București, 1960, imprimeria Universității din București
  • Vescan, Teofil: Fizică teoretică, vol. I., pag. 145-185, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1957.
  • Ionescu-Pallas, Nicolae: Elemente de mecanică teoretică, clasică și relativistă, Institutul de Fizică Atomică, București, 1973.
  • Ionescu-Pallas, Nicolae: Elemente de teoria electricității, magnetismului și luminii, capitolele: „Eter versus relativitate”, respectiv „Teoria eterului luminifer de la Augustin Fresnel la William Thomson și Joseph Larmour”, pp.86-100, respectiv 73-86, Institutul de Fizică Atomică, București, 1974.
  • Onicescu, Octav: Mecanica invariantivă și cosmologia, Editura academiei RSR, București, 1974
  • Sofonea, Liviu: Principii de invarianță în teoria mișcării, Editura Academiei RSR, București, 1974
  • Vrânceanu, Gheorghe și Teleman, Costache: Geometrie euclidiană, geometrii neuclidiene, teoria relativității, Editura Tehnică, București, 1967.
  • Tomozei (Mociuțchi), Cleopatra: Studiul relativist al câmpului gravific rezultând dintr-o metrică bazată pe o nouă exprimare a principiului echivalenței, Analele Stiințifice ale Universității din Iași, (serie nouă), secțiunea I, vol. 8, p. 131, a se vedea și A New Generalization of Schwarzschild Metric, Rev.Roum. Phys., Bucharest 1976, v. 21, nr. 2.
  • Mociuțchi, Cleopatra, Maftei, Gheorghe, Gottlieb, Ioan: Teorii fundamentale ale secolului XX, vol. III - Teoria relativității restrânse, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2007.
  • Hawking, Stephen: Scurtă istorie a timpului. De la Big Bang la găurile negre (traducere din limba engleză), Editura Humanitas, București, 2008, ISBN: 9789735021931
  • Hawking, Stephen: Universul într-o coajă de nucă (traducere din limba engleză), Editura Humanitas, București, 2004, ISBN: 9735007096
  • Einstein, Albert: Teoria relativitații pe înțelesul tuturor (traducere din limba germană), Editura Humanitas, București, 2005, ISBN: 9789735019501
--Zsolt () 28 august 2011 21:36 (EEST)[răspunde]
Felicitari pentru articol. Spintecarea bibliografiei în două grupuri separate, limba română și limbi străine mi se pare forțată, de ce să nu punem sursele pentru fiecare limbă într-un subcapitol separat? Propun eliminarea acestei separari și revenirea la formatul en , etc. conf. cu limba sursei. --Alex F. (discuție) 14 octombrie 2011 12:30 (EEST)[răspunde]
Alex F., Salut. Mulțumim pentru aprecieri. Față de obiecția ta, în ce privește spintecarea bibliografiei, de mai mult timp, au fost discuții pe tema aceasta. Eu, nu știu dacă formal e bine sau nu să facem o separare netă dintre textele biblografice pe criterii de limbă. Poate subiectul acesta ar trebui discutat la Cafenea, nu știu,...La câteva articole, în mod tacit, de vreo doi ani așa am procedat. De ce ? Fiindcă am considerat că, pe de o parte nu este bine să lungim prea mult subsidiarul bibliografic, pe de altă parte, am crezut că este bine ca sursele scrise în limba română să fie în Front Page pentru cei care sunt interesați de subiect. Este clar că majoritatea cititorilor wp.ro, nu pot accede la surse de prim rang, tipărite, editate de cele mai notabile instituții de profil, însă pot căuta în bibliotecile din România textele românești editate și în mod obligatoriu trimise la bibliotecile desemnate de... (Pân’ la urmă, și regimul de tristă amintire are o scuză...,). Mă refer, strict la subiecte științifice, mai precis, la noțiuni de bază ale științelor naturii.--Zsolt (discuție) 4 noiembrie 2011 22:52 (EET)[răspunde]

Rezolvat Rezolvat: am completat și formatat bibliografia în limba română. La majoritatea titlurilor mai vechi, nu se pot găsi isbn-uri. Partea de bază a teoriei, inclusiv considerațiile de cosmologie, sunt acoperite de bibliografia românească. Singura problemă rămâne aceea a acoperirii cu surse de limba română a informațiilor recente (aprox. de după 2000), în afară de texte aiuristice din presă nu am găsit nimic, nicio publicație sau măcar recenzie demnă de încredere. --Zsolt (discuție) 15 decembrie 2011 11:36 (EET)[răspunde]

De fapt cel mai complet tratat de teoria relativității generale în limba română este:
  • Ionescu-Pallas, Nicolae: Relativitate generală și cosmologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. (l-am introds în bibliografia românească și voi introduce referințe la cele mai importante afirmații din textul articolului)

Nedumeriri[modificare sursă]

(importat de la Discuție utilizator: Solt#Nedumeriri):


  • Propoziția: În particular, curbura spațiu-timp este legată direct de masa-energia și impulsul materiei, respectiv a radiației. Dacă cuvântul "radiației" este legat numai de "impulsul", e bine. Dacă însă e legat de masa-energia și impulsul, atunci trebuie "ale radiației" (că "e" mai multe...)
Rezolvat Rezolvat Evident că se leagă de masa-energia și impulsul. Am corectat. Aici e vorba de faptul că nu există nicio diferență între masa-energia și impulsul, exprimat pentru materie (de fapt, corect ar fi să spunem: substanță) și cea a radiației, atunci când se calculează curbura spațiu-timpului.--Zsolt (discuție) 4 decembrie 2011 18:30 (EET)[răspunde]
  • Aici: Această nouă clasă de mișcări preferate definește și ea o geometrie a spațiului și timpului—în termeni matematici, este mișcare geodezică asociată cu o anume legătură care depinde de gradientul potențialului gravitațional nu mi-e clar ce face cratima (timpului—în termeni), deoarece nu am înțeles fraza. Cred că trebuie reformulată.
Rezolvat Rezolvat Nu făcea nimic, probabil era un reziduu din textul englezesc. Am reformulat:
Această nouă clasă de mișcări posibile definește și ea, în termeni matematici, o geometrie a spațiului și timpului care este o mișcarea geodezică asociată cu o anume legătură ce depinde de gradientul potențialului gravitațional. Era vorba că noua geometrie a spațiului și timpului este definită în termeni matematici de către noua clasă de mișcări posibile (nu: preferate, a se vedea explicația de mai sus).--Zsolt (discuție) 4 decembrie 2011 18:30 (EET)[răspunde]
  • Propoziția În termenii geometriei spațiu-timpului, nu este măsurat conform metricii Minkowski pare eliptică de subiect. Poate ar trebui "În termenii geometriei spațiu-timpului, timpul nu este măsurat conform metricii Minkowski", spre a nu exista dubii.
Rezolvat Rezolvat: Evident, lipsea subiectul, adică timpul, ca una din coordonatele metricii, asupra căruia se referea și fraza anterioară. L-am adăugat.--Zsolt (discuție) 28 decembrie 2011 23:52 (EET)[răspunde]
  • Aici Fenomenele care, în mecanica clasică, sunt explicate prin acțiunea forței gravitaționale (cum ar fi căderea liberă, mișcarea orbitală și traiectoriile navelor spațiale), corespund mișcării inerțiale dintr-o geometrie curbă a spațiu-timpului în relativitatea generală; nu există o forță gravitațională care să devieze obiectele de la calea lor naturală, dreaptă. cele două entități despărțite prin punct și virgulă (;) îmi pare că nu se leagă. Cred că trebuie reformulată.--Zsolt (discuție) 29 decembrie 2011 21:53 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat: Fenomenele care, în mecanica clasică, sunt explicate prin acțiunea forței gravitaționale (cum ar fi căderea liberă, mișcarea pe orbită și traiectoriile navelor spațiale), în relativitatea generală corespund mișcării inerțiale într-o geometrie curbă a spațiu-timpului pentru care nu există o forță gravitațională care să devieze obiectele de la traiectoria lor naturală, dreaptă.
Rezolvat Rezolvat: Pentru o mai mare claritate și fără denaturarea sensului, am reformulat propoziția: La ora actuală, încă se caută „umbra” orizontului găurii negre centrale a galaxiei Calea Lactee. Adică: „umbra” orizontului se caută și încă nu e găsită. În formularea anterioară se înțelegea că „se caută observarea umbrei orizontului găurii negre”, ceea ce era o formulare cam stufoasă.--Zsolt (discuție) 28 decembrie 2011 23:52 (EET)[răspunde]
  • Formularea: care descrie o singularitate în cadrul unei găuri negre permanent static, cred că trebuie la genitiv (permanent statice).
Rezolvat Rezolvat Sigur că trebuie la genitiv, în plus am schimbat cuvântul „limite” cu „discontinuități”, fiindcă despre discontinuitatea liniilor de univers este vorba, în sensul clasic din analiza matematică: inegalitatea sau infinitatea limitelor laterale, ceea ce generează „singularitățile” despre care e vorba la acest paragraf. --Zsolt (discuție) 28 decembrie 2011 23:52 (EET)[răspunde]

Am făcut ce am putut. În armată circula o povestioară (unii zic că ar fi fost adevărată) că la secția de regulamente a Statului major al armatei germane ar fi fost angajat un plutonier tâmpit, care avea misiunea de a citi noile regulamente elaborate. Dacă nu pricepea ceva, specialiștii reformulau sau detaliau de câte ori era necesar, astfel ca și plutonierul tâmpit să înțeleagă corect. Când înțelegea, regulamentul putea fi publicat. Toate cele bune,--Miehs (discuție) 2 decembrie 2011 17:45 (EET)[răspunde]

Termeni din ecuație[modificare sursă]

Nu am gasit in nici-o expunere a teoriei TRG, dimensiunile fizice sau unitatile de masura ale termenilor din ecuatie. Poate cineva care le cunoaste sa le posteze aici in pagina de discutie, sau poate sa le introduca chiar in text. Cred ca aceasta ar ajuta pe multi la intelegerea fenomenului gravitational.86.121.85.170 (discuție) 14 iunie 2018 17:40 (EEST)[răspunde]

Termenii din ecuație sunt tensori, niște obiecte matematice reprezentate ca matrici, și care exprimă transformări de vectori. Conceptul nu e imediat, ia ceva timp asimilarea lui.
Într-adevăr, ne cam trebuie un articol pe tema asta. —Andreidiscuție 14 iunie 2018 18:44 (EEST)[răspunde]

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere[modificare sursă]

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 13 iulie 2019 10:36 (EEST)[răspunde]

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere[modificare sursă]

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 10 februarie 2020 01:36 (EET)[răspunde]