Discuție:Sionism/Arhiva1

Arhivă

Articolul trebuie repede modificat!

Articolul reflectă poziţia partizanilor iudaismului ortodox, denigrând-o pur şi simplu pe aceea a evreilor naţionalişti, fapt ce nu numai că nu este cât de cât echilibrat, căci este de-a dreptul părtinitor, în măsura în care majoritatea evreilor din Israel, cât şi din diaspora, sunt pentru existenţa statului Israel. Este ca şi cum poziţia naţionaliştilor români din timpul secolelor de servitute otomană ar fi fost exclusă şi denigrată de către enciclopedii, lăsată fiind doar aceea a minorităţii guvernante a boierilor, ale căror interese erau deranjate de voinţa de emancipare a românilor de sub tutela turcească, asta deşi istoria le-a dat naţionaliştilor dreptate (avem un stat naţional azi), iar cealaltă tabără este percepută mai mult ca o bandă de trădători ai intereselor naţionale, care pentru apărarea intereselor lor economice şi politice înguste, au fost în stare să sacrifice binele general! Asta ca să nu intrăm în detalii, şi să spunem că există religioşi sionişti (sau dacă vrem "sionişti religioşi"), drept pentru care împărţirea rigidă în sionişti "atei" pe de-o parte, şi religioşi antisionişti pe de cealaltă (aşa cum face textul actual al articolului), trebuie bine nunanţată!

Dacă din motive istorice, poziţia religioasă, antisionistă, merită să fie prezentată, raporturile trebuie inversate, ori a bloca pagina nu ajută deloc o astfel de întreprindere...

În măsura timpului disponibil, am să procedez, aici pe pagina de discuţie, la redactarea unui text care să completeze viziunea unilaterală a articolului, însă subliniez încă o dată că asta nu va putea produce un text coerent, în măsura în care articolul rămâne blocat.

Remus Octavian Mocanu 21 septembrie 2007 17:21 (EEST)

Articolul este doar semiprotejat, adică anonimii nu-l pot modifica. Dumneavoastră în schimb puteţi, şi sînteţi binevenit s-o faceţi. Spor la lucru! — AdiJapan ☎ 21 septembrie 2007 19:43 (EEST)

Muţumesc pentru precizare!

Propunere de text pentru articolul sionism

Înainte de a putea vorbi despre mişcarea sionistă, trebuie să vorbim despre situaţia evreilor în Europa de vest şi în afara ei, căci la momentul apariţiei acestei mişcări în Europa occidentală, majoritatea evreilor nu mai locuiau această regiune, ei fiind mai numeroşi în Rusia (Polonia), România, Statele Unite şi, înaintea de dispariţia lui după primul război mondial, în Imperiul otoman; doar după cel de-al doilea conflict mondial, datele privind distribuţia demografică a evreilor avea din nou, a câta oară, să se schimbe. În secolul al XIX când această mişcare a apărut, evreii, puţin numeroşi, din Europa occidentală, aveau o soartă mai bună decât grosul populaţiei de religie iudaică care se afla în Europa de est (Rusia, Polonia, România), singurul loc pe continent unde mai aveau loc pogromuri. Dacă în vest antisemitismul se manifesta cu predilecţie prin refuzul emancipării complete a evreilor, în est vechile practici medievale genocidiace, cu adânci rădăcini religioase dar complicate fiind şi de motivaţii economice obiective, încă persistau. Iniţial, până la primele pogromuri moderne din Rusia (anii 1881), atmosfera era una plină de speranţă, evreii, atât cei religioşi cât şi cei integraţi în societatea modernă, fiind optimişti în ce priveşte soarta evreimii pe pământ european. Deşi secolul lor "al Luminilor" (haskalah) a fost mai târziu decât cel al vest-europenilor creştini, totuşi modernitatea i-a atins finalmente şi pe ei, fie asta şi în mod forţat, aşa cum a fost cazul cu laicizarea brutală a evreilor francezi operată de către Napoleon (vezi nota 1. de la finele articolului); brutală, dar eficientă, după cum a demonstrat-o istoria. Franţa încearcă acum să indigenizeze şi laicizeze islamul devenit declarativ francez, pe alte principii decât acelea de mână forte a copilului revoluţiei, şi lucrurile par a nu merge în direcţia bună… Merită observat că dacă evreii au trecut prin a lor epocă a Luminilor mai târziu decât popoarele în mijlocul cărora trăiau, şi asta poate fi o ilustrare a faptului că juridismul iudaic, în contrast cu moralismul creştin, a fost o piedică în afirmarea principiilor moderne ale libertăţii şi drepturilor omului. Dacă evreii au dat ulterior - de subliniat: ulterior - o seamă de nume celebre pe tărâmul ştiinţific, asta se datorează exclusiv emancipării lor de sub jugul intelectual religios, dovadă că evreii din lumea musulmană, cât de vastă era ea (Imperiul otoman plus diversele entităţi statale musulmane autonome), n-au fost deloc fertili în secolul al XIX şi al XX-lea din acest puncte de vedere. Acolo, juridismul islamic şi iudaic îşi manifestă încă efectele inhibitoare. Speranţa evreilor luminaţi de la sfârşitul de secol al XIX-lea în ce priveşte resorbirea treptată a antisemitismului, pe măsură ce valorile umaniste şi de toleranţă ale Luminilor aveau să se răspândească tot mai mult în rândul maselor europene, dar şi în rândul evreilor înşişi (făcându-i astfel mai sociabili şi integrabili), a fost spulberată, cum s-a afirmat mai sus, de pogroamele ruseşti şi de blocajul aparent în ce priveşte emanciparea lor în ţările vest-europene. Un astfel de exemplu este Leon Pinsker, medic rus de religie iudaică, care iniţial a crezut în posibilitatea dispariţiei antisemitismului, dar care ulterior s-a convins că acesta nu are şanse să fie suprimat. El a scris un eseu în 1882 (numit Autoemanciparea) în care explica că antisemitismul, ca şi alte xenofobii, este natural, parte a naturii umane, sugerând că soluţia nu putea fi decât crearea unei naţiuni evreieşti. În ciuda situaţiei tragice pe care evreii o trăiau atunci, el n-a găsit mult sprijin, oamenii fiind încă prea pătrunşi de iluzia iluministă că progresul tehnico-ştiinţific şi educaţia de masă pot lecui repede şi în mod permanent scăderile naturii umane. Această viziune tragică (dar din păcate exactă d.p.d.v. ştiinţific, se va dovedi mai târziu) despre problema evreiască, care spunea că antisemitismul este un fenomen natural, că persecuţia şi sărăcia în care trăia încă majoritatea absolută a evreilor au lăsat urme persistente asupra caracterului şi comportamentului evreiesc, avea să devină mai târziu nucleul ideologiei sioniste. După scandalul Dreyfuss, care a avut loc totuşi în ţara continentală cea mai evoluată, Theodor Hertzl, un evreu central-european, a demarat ceea ce avea să fie cunoscut ca mişcarea sionistă. Judecata lui, şi a altor evrei educaţi, mergea pe firul logic următor: dacă evreii emancipaţi de sub jugul religios al iudaismului tradiţional, integraţi deplin şi fideli patriei lor, riscă să termine în faţa plutonului de execuţie în ţara continentală cea mai tolerantă, atunci un evreu habotnic, cu toate cutumele şi apucăturile lui iritante, nu are nici o şansă să poate evada din închisoarea antisemitismului endemic. Dacă Marx, al cărui bunic a fost rabin, a afirmat în studiul lui din 1844 că iudaismul este religia cămătăriei, egotismului, al cărei fetiş este banul, un contemporan al lui Herzl, anume Bernard Lazare, a scris în studiul lui sociologic despre istoria şi cauzele antisemitismului (1894) că acesta se datorează evreilor înşişi, în virtutea naturii lor exclusivite şi nesociabile; el spunea că datorită Talmudului, carte cu valenţe în ce priveşte conduita, evreii au devenit ursuzi, închişi, nesociabili şi orgolioşi. El îl cita pe Spinoza (filozof panteist născut în cultul iudaic, traitor al secolului al XVII-lea, care a fost exclus pentru vederile lui filozofice şi morale din comunitatea religioasă de care aparţinea), care spunea la timpul său că din cauza ritului lor, evreii s-au izolat singuri de celelalte naţiuni, până într-acolo încât au sfârşit prin a-şi atrage ura întregii omeniri. Concluzia tristă la care în pesimismul său subiectiv a ajuns Lazare, a fost preluată şi exploatată de antisemiţii deceniilor viitoare; lucrarea lui a devenit un instrument de bază al antisemitismului modern. El şi-a scris cartea analizând situaţia evreimii occidentale, nereprezentativă numeric pentru comunitate. Dacă aceştia poate deveniseră trufaşi, şi dacă ei se concentrau în activităţi pe care economia politică şi sociologia acelui secol (dar nu şi cel actual) le considera în mod eronat şi peiorativ "neproductive", el ignora complet soarta umilă a coreligionarilor lui care reprezentau majoritatea şi care erau trăitori în estul continentului. Închişi în aşezări mizere, discriminaţi politic şi economic, trăitori în ghettouri de facto (vezi în intrarea "ghetto" de pe wikipedia definiţia "zonei de rezidenţă"), ei duceau existenţe amare de cetăţeni de clasă a doua, situaţia lor fiind comparativ mai rea decât chiar aceea deloc fericită a majorităţii din această zonă a Europei. Într-o privinţă totuşi Lazare avea parţial dreptate, anume caracterul retrograd al Talmudului (el vorbea despre "obscurantismul talmudist"): fapt incontestabil, Talmudul este încărcat de atitudine mizantropă şi anticreştină, deşi şi asta se explică istoric prin faptul că creştinii au atacat evreii prin acuza de deicid din chiar primele sale secole (înainte de scrierea Talmudului) de existenţă, ulterior adăugându-se acuza de omor ritual, de profanare a cuminecăturii (azimei), de răspândire intenţionată a maladiilor otrăvind fântânelor, etc. În această epocă a fost fabricat de către antisemiţi şi Protocoalele înţelepţilor Sionului, document care însă temporar a rămas fără ecou, evenimentele momentului fiind influenţate de alţi factori. Iar evenimentele acestea au fost alte pogromuri în Rusia anilor 1904 - 1906. Ulterior alte pogromuri au avut loc imediat după terminerea primului război mondial. Opinia optimistă de altă dată începea să se năruie pentru prima dată în chiar rândul evreilor educaţi şi fideli idealurilor democratice. Au urmat şi alte studii ale antisemitismului scrise de evrei taraţi de acest iz de autofobie care încearcă să pună toată responsabilitatea, sau în orice caz, o nejustificat de mare parte, în cârca evreilor înşişi, ultimul fiind acela al lui Hannah Arendt, din 1951; ea considera, în mod ilogic, că evreii au încurajat antisemitismul prin lipsa lor de reacţie în faţa agresiunii şi discriminării. Ce fel de reacţie poate avea însă o minoritate în faţa unei majorităţi fanatice? Cu excepţia pogromului de la Chişinău (1903), unde evreii reprezentau o parte destul de importantă a populaţiei oraşului (o treime), şi unde o reacţie ar fi fost, fie şi temporar, cu consecinţe pozitive pentru victime, în restul cazurilor evreii au fost o ţintă prea uşoară şi o victimă prea sigură în faţa fanatismului şi intoleranţei majorităţii. Cel de-al doilea război mondial, prin incredibila recădere a vestului continentului în barbaria care se considera până nu cu mult timp înainte a fi apanajul înapoiatei Europe de est, avea să constitue catalizatorul care a făcut ca majoritatea supravieţuitorilor să opteze fie pentru stabilirea în Palestina, fie măcar pentru susţinerea unei astfel de iniţiative care să aibă rol de poliţă de asigurare şi port eventual în "vremuri de furtună". A continuat să existe o franjă îngustă de conservatori religioşi, grupaţi cu precădere în unele organizaţii ale iudaismului otrodox, care se obstinează să se opună realităţii iremediabile a existenţei unui cămin naţional evreiesc în Palestina. Ei nu sunt noi; ideologic şi intelectual, ei sunt dintre aceia pe care intelectualitatea poloneză progresistă excedată de complicaţiile problemei evreieşti din ţara lor, îi acuza de a fi rămas de căruţă în raport cu coreligionarii lor occidentali, adorând aceleaşi principii morale falimentare imaginate în plină epocă a bronzului, refuzând să înveţe limba locului şi adopte stilul de viaţă al epocii, ţinând pe mai departe de costumele lor învechite şi prezentându-se cu acelaşi bărbi caracteristice.

1. La data de 26 iulie 1806, Napoléon Bonaparte convoacă o adunare a notabilităţilor evreieşti, transmiţându-le o listă de 12 întrebări ce priveau poligamia, divorţul, mariajul inter-religios (refuzul exogamiei religioase), fidelitatea faţă de patrie, modul de numire a rabinilor, întinderea "jurisdictiei" acestora, meseriile interzise de legea iudaică şi finalmente dobânda. Scopul acestui gest era să vadă în ce măsură se acordă dreptul civil modern, postrevoluţionar, cu vechile cutume religioase ale iudaismului, şi a evalua apoi gradul de ataşament al evreilor faţă de ţară şi legile ei. Napoléon, ca şi succesorii lui republicani din Franţa de astăzi în chestiunea musulmanilor francezi, a creat un organism al evreilor care să fie reprezentant unic al acestora şi partener de negociere cu statul; în Consistoriul secolului al 19-lea, majoritatea erau notabilii laici. Era format din unul sau doi rabini plus 3 membrii laici aleşi de către guvern dintre evreii marcanţi (şi nu aleşi de către evrei înşişi!), ei fiind aleşi şi realeşi până la moarte. Aceste posturi erau deţinute de adevarate "dinastii" ale evreilor fideli Revoluţiei, şi asta întrucât erau ca neamul Rothschilzilor, îmbogăţiţi după acest eveniment istoric. Erau oameni de afaceri evrei, indivizi nepracticanţi însă în acelaşi timp neasimiliati, buni astfel pe post de interlocutori ai statului laic.

Remus Octavian Mocanu 22 septembrie 2007 05:11 (EEST)

Asta ce mai e?

E o ruşine. E un calup. Sperietoare de ciori. Dvs nu ştiţi să separaţi vorbăria asta diformă într-un text cu fraze? Propoziţiile să aibă subiect şi predicat. Frazele să se agrege în idei, pe cât se poate... Faptul că cenzura sionistă poate propune un astfel de afront ideii de dezbatere intelectuală arată dispreţul crunt cu care sunt trataţi cititorii eventuali care-şi mai făceau o iluzie despre caracterul "cioclopedic" al Wikipediei...

Doar după oarecare parsing se poate pune problema numirii calupului de mai sus cu denumirea de "propunere". Deocamdată este ceva prost digerat şi violent eructat... Welcome to Wiki ! Cenzura freacă mâinile...

Obiecţii la textul prezent al articolului

Citat:

Dintre iudaici, cel puţin trei sunt figurile cheie în demascarea sionismului ca fascism orwellian:

Este neclar dacă ideea că sionismul este "fascism orwelian" este doar a "figurilor cheie" ale iudaismului conservator, sau sunt convingerea autorului textului, sau dacă nu cumva se sugerează chiar că ar fi fapt confirmat şi acceptat de către istorici sau politologi.

Ce e neclar e doar calupul înlocuitor sau locţiitor de scriptio continua cu care s-a desfigurat un articol bine scris, documentat şi limpede structurat pe idei tari. Apoi s-a pus peste calup capacul de plumb al cenzurii. Doar calupiştii mai pot scrie acolo... Oricine a citit pe Orwell şi a studiat fascismul (corporatismul de stat sau noua ordine a guvernului mondial) a identificat şi a repertoriat cenzura Wikipediei, un organ fascist bine cunoscut, de mult demascat pe Internet. Lupul schimbă hirea, dar năravul ba...

O altă afirmaţie fără temei, pur şi simplu o exagerare din care transpare doar ură pentru evrei, este şi aceasta:

sioniştii nu au ce să răspundă fără a se demasca drept inamicii civilizaţiei, ai iudaismului şi ai poporului evreu:

Ură pentru neamuri transpare din această calificare. Cum poate manifesta ura pentru evrei un evreu ? Self-hating censorship? A răspuns oare un sionism vre-un cuvânt pe aceste pagini? De ce oare ? Din dragoste pentru neamuri ? Iar placa putredă cu ura în loc de argumentariu intelectual, cum se cheamă ?

Prin ce minune o mişcare naţionalistă care totuşi n-a derapat până azi în fascism, poate fi catalogată ca "inamică a civilizaţiei"? Prin ce distorsionare a logicii, miscarea care a luptat pentru întemeierea unui cămin naţional al evreilor, poate fi eticetată ca fiind "inamică a poporului evreu"? Şi care minte îngustă poate crede că iudaism este doar acea formă de credinţă radicală împărtăşită de anumite porţiuni ale ortodoxiei iudaice, şi mai ales, cu ce argumente?

Retorica aceasta este mincinoasă. Evreii nu sunt o naţiune, deci singura mişcare "naţionalistă" evreiască este o ideologie rasistă. Ciudat, dar evreii nu sunt nici o rasă, deoarece Alfred Koestler a demonstrat cum peste 90% dintre cei ce se pretind evrei sunt de fapt turci khazari. (Koestler a fost aflat "sinucis" împreună cu soţia, la Londra). Cum adică nu a derapat "până azi în fascism" ? Kahane e fascist pe faţă, iar de Jabotinsky, ce să mai adaug? "Doctorul" care a mitraliat palestinienii în moscheia din Hebron refuza să consulte ne-evrei. La locul unde e îngropat scrie că "e un sfânt" pentru că a ucis civili, iar zeci de mii vin în "pelerinaj" anual... Sionismul a uitat de Tora iar din Talmud ia doar ce-i convine, pasajele cele mai virulent anti-neamuri. Orice ideologie care cheamă la jaf sau la crime de ucidere a civililor "în numele evreilor" nu poate fi altceva decât "inamică a poporului evreu"! Iudaismul nu se poate desprinde de Tora, care e cuvântul Domnului, pentru a se baza exclusiv pe Talmud, care strange doar ce spun oamenii... Cum mai poate crede cineva că se poate pune botniţă oricui rosteşte adevărul, în era Internetului? Asta numai la cenzura Wikipediei se mai poate imagina... Cum poate fi un evreu acuzat de antisemitism doar pentru că respinge ideologia fascistă, rasistă şi de apartheid numită sionism? Aţi sărit peste cal din frica de a nu scăpa retorica unui călăreţ... :-)

Palestinienii şi britanicii au fost primele victime ale grupurilor teroriste evreieşti în Ţara Sfântă, Stern, Haganah şi altele. Lista a acţiunilor teroriste sioniste poate fi consultată în orice carte de istorie. [6], [7], [8], [9].

Forme de terorism (atac asupra civililor neînarmaţi) au existat şi din partea arabă; în fapt, Haganah, a fost creată pentru a apăra populaţia civilă evreiască contra atacurilor arabilor palestinieni, aşa cum spune Britannica on line.

Staţi puţin! Ce "parte"? Ce limbă vorbim? Ce dinte pentru dinte? Deci eu ocup un teritoriu şi declar mişcarea de apărare locală drept terorism ? Apoi mă "apăr" prin ştergerea de pe faţa pământului a sute de sate palestiniene, cu cimitire cu tot? Limba asta cum se cheamă? Deci cocoana care muşcă din căţel şi e arestată de oficiul de protecţia animalelor zice "păi el a început"... ?

Haganah = Zionist military organization representing the majority of the Jews in Palestine from 1920 to 1948. Organized to combat the revolts of Palestinian Arabs against the Jewish settlement of Palestine.

Pe 10 noiembrie 1975, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a condamnat în Plen sionismul drept o ideologie rasistă, adoptând rezoluţia 3379 cu 72 voturi pentru şi 35 împotrivă (32 abţineri).

Desigur, doar că Adunarea generală a Naţiunilor Unite era pe atunci formată din puzderia de state din jumatatea comunistă a lumii, ca să nu amintim şi organizaţia revanşardă a non-aliniaţilor. Sclavii lumii îşi spuneau pe atunci păererea, părere care însă e chiar mai puţin relevantă decât aceea exprimată astăzi în Adunările genereale, când despoţiile sunt totuşi mai puţine iar lumea nu mai votează conform logicii bipolare din trecut. Însă ca să fim sinceri, asta nu face mai puţin irelevante deciziile O.N.U. de astăzi, organizaţie care nu poate deveni onorabilă cât timp principiul democratic pe baza căruia sunt luate deciziile în Adunarea Generală nu este dublat de obligaţia ca membrii votanţi să manifeste statura morala şi intelectuală demnă de secolul 21, acceptând şi practicând drepturile omului plus democraţia în primul rând la ei acasă, înainte s-o exercite la paritate cu cei care fac acest lucru. Altfel, ONU nu rămâne decât un instrument desuet care să ne amintească nişte idealuri neîmplinite, şi la a cărei "moarte" vom asista indiferenţi aşa cum odinioară înaintaşii noştrii au asistat la desipariţia Ligii Naţiunilor ...

(Blandine Barret-Kriegel spunea: "Statul de drept a rămas limitat la o arie geografică îngustă, în vreme ce naţiunea stat şi partidul stat s-au răspândit în întreaga lume, şi nu putem fugi de constatarea ciudată că statul de drept a contribuit la exportarea statului, însă nu şi a dreptului, căci nici Hitler, nici Stalin n-a inventat O.N.U., organizaţie care recunoaşte numai state, fie ele de drept sau nu" (citat din lucrarea Concepţiile politice ale secolului XX, Fraçois Châtelet şi Evelyne Pisier) (Cei interesaţi să înţeleagă modul cum s-a ajuns la situaţia în care din bonomie Occidentul a reuşit să arunce o jumatate de lume (ceea ce se numeşte curent lumea a treia) în braţele dictaturii şi colectivismului, vor găsi instructiv eseul lui Alain Finkielkraut din anii '85, numit La défaite de la pensée. Azi el este mai actual decât oricând.)

Dvs aţi zice orice, numai să se poată picta cerul cel negru al capacelor de plumb sioniste cu falsele stele în şase colţuri - un simbol care nu se află de altfel nicăieri în Ţara Sfântă în vremea Mântuitorului.

Dar "important nu este a vorbi mult ci a spune adevărul". Aici, la obiect, este vorba de drept internaţional. Noţiunea aceasta nu este suficient de elastică, oricât trage de ea sionismul internaţional, pentru a acomoda orice atrocitate sionistă. Ceea ce este uimitor la cei care află sisteme de referinţe doar în ei înşişi este că mizeria interentă unui astfel de nombrilism infantil nu poate fi deplasată cu sistemul de referinţe cu tot. Dar trebuie un minim absolut de onestitate intelectuală pentru a percepe mizeria proprie, şi a zice, ca Freud la bordul pachebotului, în faţa New-Yorkului, spre Jung : "ei nu ştiu încă, dar am ajuns aici ca să le aducem ciuma".

Acest act a fost revocat prin rezoluţia 46/86 din 16 decembrie 1991.

Act tardiv de minimă igienă intelectuală ... dar pe cine mai interesează?

Remus Octavian Mocanu 22 septembrie 2007 06:22 (EEST)

Multe dintre chestiuni au fost scrise cu jumătate de măsură. Astfel, căutând să văd dacă e adevărată hotărârea ONU din 1975, am aflat şi de faptul că a fost revocată (ceea ce nu fusese menţionat). Şi în general am dat de multe afirmaţii care aveau referinţe, însă întrucât se iscase un mic război de editare şi cei mai detaşaţi nu prea se pricepeau la subiect, am îngheţat editarea sa. Până la venirea cuiva care ştie mai multe, bineînţeles. --Alex:D|^Mesaje 22 septembrie 2007 12:04 (EEST)

Alex, degeaba vine cine stie, ca pe acela il cenzureaza :-)

Stimate d-le Remus Octavian Mocanu, din acest subiect pâna si discutiile sunt cenzurate de catre AdiJapan din motive diverse, inclusiv atacuri la persoana, cenzura, decizii factice, in total nombrilism si puericultura intelectuala. Si dvs vreti sa faceti un articol echilibrat? Pai nu ati aflat inca de faptul ca Wikipedia e un organ de propaganda sionista? Aici nu faptele conteaza, ci linia partidei sioniste! Întrebarea dvs, chiar retorica, are un raspuns la obiect : intereseaza pe toata lumea. Igiena intelectuala a lui audiatur et altera pars incepe prin a vedea de pilda ce scrie Paul Goma despre Alain Finkielkraut...

Paginile de discuţii

Am şters o serie întreagă de fragmente copiate (ilegal, evident) de la adresele

• http://www.dissidentvoice.org/2007/10/dissenting-at-your-own-risk/
• http://www.rense.com/general78/stae.htm
• http://www.iraq-war.ru/article/145877
• http://jewishracism.blogspot.com/2007/11/deja-vu-all-over-again-israel-expected.html
• http://iraqwar.mirror-world.ru/article/146504
• http://onlinejournal.com/artman/publish/article_2548.shtml
• http://www.nbc4.com/news/14516979/detail.html
• http://www.countercurrents.org/lendman061107.htm
• şi altele, m-am săturat să tot caut.

Cu aceeaşi ocazie am şters şi aberaţiile lui Irismeister pe tema cenzurii.

Reamintesc tuturor că pagina de discuţii este destinată discutării articolului, nu în general a subiectului. De asemenea drepturile de autor trebuie respectate pe absolut toate paginile de la Wikipedia. Alte detalii la Wikipedia:Pagină de discuţie. Iar utilizatorilor cu interdicţie nu li se permite nici un fel de contribuţie. Nici măcar în discuţii, nici măcar prin copy-paste. — AdiJapan ☎ 7 noiembrie 2007 09:12 (EET)

Protestez contra introducerii unui singur punct de vedere, cel sionist, în articolul despre sionism

Nu e vorba de "aberaţiile lui Irismeister" - un doctor respectat, apoi un membru activ, de origine evreiască, al comunităţii românilor din Paris. Este vorba de introducerea subreptice a datelor concrete pe care Irismeister le-a produs cu migală, în părţile invizibile ale discuţiilor (arhivele). Voi relua deci sistematic, cu răbdare, acele date, temă după temă, pentru a le discuta academic, intelectual, apoi conform bunului simţ.

Fac apel la toată comunitatea Wikipediei pentru ca eforturile mele să nu fie tratate cu ştergere rapidă, din respect pentru timpul pe care îl petrec benevol aici, oricât de simplu ar fi contraopinenţilor să-mi lipească diverse etichete în loc să contribuie cu idei sau cu date la echilibrul punctelor de vedere.

Aş avea în încheiere un apel special pentru administratori, care au dovedit în trecut o propensiune către eliminarea autorilor ca irismeister, doar pentru că, în ciuda numărului lor mare în faţă cu o singură persoană nu i-au putut face faţă, şi nu l-au putut "reeduca" pe linia a ceea ce numim aici în Franţa "gandirea unică".

Acum la treabă!

Un rezumat al mizei politicii sioniste

Zion-power and War: From Iraq to Iran The Deadly Embrace James Petras

November 2007

[Şters text copiat de la http://www.dissidentvoice.org/2007/11/the-deadly-embrace/ All content © 2007 Dissident Voice and respective authors.]

Domnule, e aşa de greu să pricepeţi că nu vrem să încălcăm legea dreptului de autor? — AdiJapan ☎ 9 noiembrie 2007 06:11 (EET)

Stimate domn. Mulţumesc pentru precizare. Noi nu încălcăm nici o lege a drepturilor de autor, nicăieri în lume, deoarece producem doar citate parţiale, pentru a ilustra cu ele natura criminală a sionismului, pe care articolul omnim din Wikipedia face orice ca să o ascundă. Dar pentru a nu vă mai fi frică de motive fariseice sau de legalisme calpe, fiţi amabil şi documentaţi-vă în privinţa citatelor academice care se numesc "bona fide". În limba latină, a dreptului roman, bona fide înseamnă de bună credinţă. Fariseii urăsc atât limba latină, cât şi buna credinţă, deoarece acestea le stau în mod naturla în calea programului lor de ascundere a adevărului prin toate mijloacele. Aici voi rezuma, punct cu punct citatul parţial, bona fide, şi de numai câteva sute de cuvinte ca să vă placă şi dumneavoastră :

1. Puterea ascunsă peste tot în lume, a sionismului şi lacheilor politicii sioniste este, deşi ascunsă, considerabilă. "Big Oil, Texas billionaires, even big contributors to the Bush family political campaigns were no match for the ZPC when it came to Middle East war policy. They lacked the inside and outside power, the disciplined grass roots organization of Jewish community organizations to overcome the Zionist warmongering power over Congress, their position in strategic executive offices and their army of academic scribes from Harvard, Yale and Hopkins churning out bellicose propaganda in the US media. What is striking about the position papers and op-ed reprints in the Daily Alert is the total absence of any deviation from official Israeli pro-war positions: Whether it is killing children in Jenin, bombing population centers in Lebanon, shelling Arab families relaxing at the beach in Gaza, the Daily Alert simply echoes the official Israeli line and blatant lies about human shields, accidents, gunmen among school children, self-induced atrocities.

2. A devenit imposibil din punct de vedere legal, a critica politica sionismului, peste tot în lume. "Never in the entire period analyzed is there a single critical article questioning Israel’s massive displacement of hundreds of thousands of Palestinians. No crime against humanity is too great for the Presidents of the Leading American Jewish Organizations to defend. It is this slavish obedience to the official Israeli policy that marks out the Zionist Power Configuration as something much more than just another lobby as its ‘left’ apologists and even Walt and Mearsheimer claim. The ZPC is much more sinister both as a transmission belt for the policies and interests of a colonial power hell-bent on domination in the Middle East and as the most serious authoritarian threat to our democratic freedoms: no single individual who dares criticize can escape the long hand of the pro-Israel authoritarians."

3. Metodele lacheilor sionismului sunt murdare "Book sellers are picketed, editors are intimidated, university presses and distributors are threatened, university presidents are blackmailed, local and national candidates are browbeaten and smeared, meetings are cancelled and venues are pressured, faculty are fired or denied promotion, corporations are blacklisted, union pension funds are raided, theater performances and concerts are cancelled. And the list of repressive actions taken by these authoritarian Zionist organizations at the national and local levels runs on, arousing fear among some, anger among many more and a slowly burning resentment and growing awareness among the silent majority. The second geo-political version of ‘oil for war’ focuses on the national security issues."

4. Sionismul comite crimele prin intermediari "After the First Gulf War in 1991 and eleven years of economic sanctions and military disarmament, Iraq was an impoverished, weak nation partially dismembered by the US backed Kurdish enclave in the north and constant US bombing and over flights. Iraq was severely bombed several times during the Clinton regimes and over 1 million of its citizens, including an estimated 500,000 children, died prematurely from conditions related to the US imposed deprivation of food and essential medical and water treatment supplies."

5. Sionismul lucrează intens cu propaganda mincinoasă, pentru a produce teroare şi a atinge planul politicii sale "Before the invasion in 2003, Iraq did not even control its shorelines, airspace or even a third of its national territory. As the US invasion demonstrated, Saddam’s military lacked the most elementary capacity to mount any defense in a conventional war, not even a single fighter plane presented a threat to any offshore US client or to the Strait of Hormuz. The stiff resistance to the US came later in the form of irregular forces engaged in guerrilla warfare, not from any organized force established by the Baathist regime. In other words no matter how far the concept of ‘national security’ is stretched to include US military bases, oil installations, client rulers and transport and shipping lanes in the Middle East, Saddam Hussein was clearly not a threat."

A dvs Esther (avizez politicos detractorii sau cenzorii sunt o femeie iudaică, iar nu o clonă, deci fiţi gentlemen), scriind de la 90.35.99.233 12 noiembrie 2007 16:55 (EET)

Propunere de text DOCUMENTAT pentru articolul despre sionism

Propunerea de bază pentru discuţii. Aduceţi argumente, apoi ca şi noi, documente!

Mişcarea naţională a evreilor de răspândire internaţională, iniţiată de Theodor Herzl, ăscut la Budapesta, care avea ca obiective soluţionarea aşa numitei probleme evreieşti prin crearea unui homeland - cămin naţional. Prima încercare a evreilor de a se regrupa a fost în Basarabia românească, pe care cetăţenii români evrei basarabeni, trădând interesele ţării, au făcut totul pentru a o aduce sub bolşevici, chiar sub numele de Republică sovietică evreiască.

Ideologia

Teoria privind "reînfiinţarea" statului evreiesc în Palestina este exagerată deoarece în vremurile biblice în Ţara Sfântă au existat numeroase formaţiuni statele, nici unul nefiind organizat pe baze naţionale. Cele 12 triburi sunt doar una din amfictioniile cracteristice lumii antice, iar legătura etnică dintre tribul lui Dan să zicem şi cel al lui Neftali nu era mai apropiată decât cea dintre oricare alte populaţii locale, menţionate în Biblie cum sunt de exemplu filistinii. Lectura sionistă a Bibliei este foarte selectivă şi în cheie exclusiv ideologică. Rabinii ortodocşi ^{vezi Neturei Karta} resping imixtiunea secularistă şi ideologizantă în lectura Bibliei. Oricine ştie însă că însuşi Avraam nu era evreu, ci un pribeag arameean. Chiar Deuteronomul precizează "un arameu pribeag, arammi abed abi, faimosul אֲרַמִּי אֹבֵד אָבִי ( Dt 26, 5 ).. Astfel demascat, sionismul este doar un mit fondator, care justifică prin utilizarea bieţilor evrei amăgiţi de sirenele propagandei, ocuparea unor teritorii în care se exercită o politică rasistă, de represiune cotidiană, care nu respectă nici produsul a sute de ani de civilizaţie - Convenţia de la Geneva, nici 65 de rezoluţii ale ONU, nici un tratat de pace, nici drepturile omului, nici pur şi simplu pe palestinieni, ca oameni.

Propaganda

Golda Meir în mijlocul mulțimii din Moscova, 1948

În perioada modernă sionismul impune cu toate mijloacele ideea după care evrei din toată lumea ar trebui să se concentreze în patria lor, în Israel. . Un aspect tragic, ce demonstrează caracterul anti-evreiesc al sionismului a fost faptul că în timpul celui de-al doilea război mondial conducerea sionistă a avut de ales între a folosi banii Congresului Mondial Sionist, ai familiei Rothschild plus cei ai donatorilor "anonimi" pentru evrei sau pentru sioniști, . Mai precis, ei puteau fi utilizați sau pentru aducerea în Palestina a populațiilor iudaice din Europa (prin tratative secrete cu germanii, cehii, românii, etc.) sau pentru acțiuni de terorizare a populației palestiniene. Istoricii evrei au demonstrat că sionismul a ales a doua "politică". Desfășurarea evenimentelor politice din Palestina în ultimii șaptezeci de ani, în ciuda eforturilor globale ale presei corporatiste de a ascunde adevărul, a confirmat concluziile istoricilor citați. Rezultatele politice sunt dezastruoase. Actualmente demoralizarea sionistă în statul Israel este totală. Statul se depopulează, devenind un concentrat de ganguri din fosta Uniune Sovietică, multe ne-evreiești, dar care au aflat refugiu acolo, fiind urmărite aiurea mai peste tot în lume.

În timpul celui de-al doilea război mondial doar mareșalul român Ion Antonescu, fratele său Mihai Antonescu, și Mișcarea Legionară au susținut pe sioniști, preferând să vadă pe cetățenii români evrei plecați din România decât activi ca agenți comuniști ai puterilor străine cu care România era în război. România este singura țară care nu a deportat pe evrei, , un număr considerabil dintre aceștia regăsindu-se în Palestina, deși au fost numărați printre victime de mai multe ori de holocaustologii ce folosesc încă mijloacele de propagandă comunistă, aflându-se prin aceasta în plin negaționism al holocaustului roșu .

Realitatea istorică

Emigraţia netă din Israel a atins în 2007 imigraţia. În faţa realităţii din teren, mai ales a celei demografice, se poate spune că în ciuda eforturilor de aducere a populaţiilor din fosta Uniune Sovietică, sunt în orice moment mai puţin de cinci milioane de evrei domiciliaţi în statul Israel. Chiar populaţia palestiniană din Israel (teritoriile neocupate), fără a se socoti cele şase milioane de refugiaţi este, sau va fi mai numeroasă decât cea evreiască, . Deşi politica sionistă - ceea ce preşedintele Jimmy Carter a numit într-o carte recentă apartheid - interzice ne-evreilor să fie proprietari de teren, se poate face un bilanţ istoric al ideii sioniste, care este un eşec. Statul Israel a primit de la Statele Unite mai mult de o sută de miliarde de dolari sub diferse forme - mai ales material militar - dar nu a reuşit nici măcar în 2006 să repete fostele extinderi teritoriale, în faţa unei populaţii libaneze determinate să-şi apere ţara. În schimb, statul sionist a mai ucis încă o mie de civili libanezi în doar câteva zile. Degringolada militară e doar reflecţia hubris-ului şi a degringoladei morale, despre care marele istoric Arnold Joseph Toynbee , cenzurat de sionişti pentru a fi discutat "fosilizarea" ideologiei lor, a tras concluzia că se află la baza decăderii accelerate a oricărei societăţi umane.

Presa globalistă, dominată de punctul de vedeer sionist de cel puţin patruzeci şi şapte de ani, diabolizează pe oricine nu adoptă "pravilele" neo-comuniste ale noii "gândiri corecte". Cine sprijină idea sionismului este sionist. Cine nu este, mai ales dintre evrei, e obligat să fie, ameninţat, şantajat, terorizat, defăimat sau chiar mai rău. Scriitorul maghiar evreu A. Koestler, autorul faimoasei lucrări "Al treisprezecelea trib" în care este demascată cu toate argumentele istorice originea turcic-khazară, ne-evreiască şi ne-semită a imensei majorităţi a "celor ce se pretind evrei şi nu sunt" (demonstând piesă cu piesă ideologia sionistă), a fost de exemplu aflat "sinucis" împreună cu soţia sa, în condiţii foarte misterioase, desigur încă ne-elucidate.

Sionismul ca fascism

Sionismul a mizat de la început pe terorizarea populaţie palestiniene, crezând că locuitorii Ţării Sfinte vor pleca, lăsându-le locul. Au fost organizate masacre. Ele erau calculate mult dinainte. Vladimir Iabotinski , admirator al lui Mussolini, , a legat sionismul de fascism, , , , , .

Rabinii ortodocşi din mişcarea iudaică Neturei Karta au pus anatema pe sionişti. Rabinul Yisroel Weiss din Jews United Against Zionism a declarat într-un interviu acordat chiar Fox News-ului, că:

• ...transforming Judaism from spirituality, a religion, into materialism a nationalistic goal to have a piece of land, all the rabbinical authorities said this is antithetical with what Judaism is all about – expressly forbidden by the Torah because we are in exile by God."

"(despre) transformarea Iudaismului din spiritualitate, dintr-o religie, în materialism, cu scopul naţionalist de a deţine o bucăţică de pământ, toate autorităţile rabinice au zis că aceasta este în antiteză cu tot ceea ce reprezintă iudaismul - şi este în mod explicit interzis de Tora, pentru că noi (evreii) suntem în exil din poruncă dumnezeiască"

În anii 1920 Churchill a explicat într-un articol programatic, ce a succedat declaraţia Balfour, prin care britanicii permiteau un homeland pentru evrei în coloniile lor de pe atunci, smulse de la turci - Palestina - că evreii s-au divizat în bolşevici şi sionişti. Mai târziu, prin Vldimir Iabotinschi, sionismul a căpătat culoare fascistă, , . Vladimir Iabotinschi este un ideolog al terorismului, în detaliu, în timp ce primul stat terorist modern, Rusia bolşevică, a aplicat ideologia terorismului, antinaţional, anti-"neamuri" şi anti-creştin în general, prin faimoasa chemare a lui Vladimir Ilici Lenin : "Teroare, teroare, teroare!"

Palestinienii şi britanicii au fost primele victime ale grupurilor teroriste evreieşti în Ţara Sfântă, Stern, Haganah şi altele. Lista (mult prea lungă pentru acest articol) a acţiunilor teroriste sioniste poate fi consultată în orice carte de istorie încă necenzurată.

Statul Israel a fost construit de sionişti şi majoritatea partidelor evreieşti din Israel sunt sioniste. Evreii sefarzi, singurii de origine semitică, sunt discriminaţi de nesionişti, având un singur ministru în mai multe cabinete "naţionale".

Note

(placeholder)

Linkuri externe

(placeholder)
ROG ADMINISTRATORII SĂ PRECIZEZE CARE SUNT SURSELE KOSHER ŞI CARE SUNT CELE CE VOR FI CENZURATE, ÎN SCOPUL ECONOMISIRII TIMPULUI TUTUROR ÎN DISCUŢII. MULŢUMESC :-) Esther Erism 8 noiembrie 2007 22:00 (EET)

Plasare în contextul istoric real

[Şters text copiat de la http://karim.gnn.tv/blogs/17347/FOX_s_Neil_Cavuto_asks_whether_Israel_should_exist]

Nu mai copiaţi aici materiale care n-au fost eliberate sub o licenţă liberă. Este permisă copierea a pînă la 500 de semne cu condiţia de a nu depăşi jumătate din lungimea textului original. — AdiJapan ☎ 9 noiembrie 2007 06:20 (EET)

Mulţumesc frumos pentru precizare. Voi relua ideile rabinului Weiss punct cu punct, folosind citate pentru precizie acolo unde este necesar:

1. Zionism is against God! "... when the whole movement of Zionism was created, the concept – the ideology – of transforming Judaism from spirituality, a religion, into materialism a nationalistic goal to have a piece of land, all the rabbinical authorities said this is antithetical with what Judaism is all about – expressly forbidden by the Torah because we are in exile by God."

2. Jews should not have a state, should serve God...

3. Jews never endangered into he Holy Land "Contrary to what people believe, that it’s a religious conflict, we have been living for hundreds of years among Muslims and Arab communities without any UN human rights groups to watch…"

4. Life was better for Jews in the Holy Land before the Zionists : "the chief Rabbi of Jerusalem said we do not want a Jewish state"

5. Jews should not create antisemitism : "There is an issue of being killed because of anti-semitism, and then there’s another issue where you antagonize and you create your anti-semitism through Zionism . . . in other words, it’s not a free for all – you knock out your neighbors windows and yell anti-semitism."

Cavuto: I know you are an orthodox Jew, what do traditional Jews think of that position?

6. There is no such thing as hate against the Jews : the Zionist propaganda that the Arabs want to throw every Jew into the ocean and there’s a ingrained hate against the Jews, which they’ve convinced many Jews to believe, this is why they’re fearful of returning the land…

7. The president of Iran never denied the Holocaust and never said anything else but wipe the Zionist régime out of the map, the way Soviet Union was : "He has a Jewish community in Iran and they haven’t murdered them when they had the opportunity to".

8. The president of Iran wants the dismantling of the political state of Israel. "In fact, we went, a whole group of Rabbis this last year to visit Iran, and we were taken up by the leaders, we met with the vice president, he [Ahmedinejad] was in Venezuela at the time, we met with religious leaders, all of them stated unequivocally that don’t have a conflict with [Jews]"

9. "Jews are suffering, Palestinians and Lea are suffering . . . we pray for the speedy and peaceful dismantlment of the Jewish state."

Totul este explicat în interviul dat, paradoxal, companiei Fox News.

Bibliografie selectivă

• en Lenni Brenner: Zionism in the Age of the Dictators (Chap. 10)]
• en Toate detaliile despre fascismul sionist al lui Jabotinsky, emul al lui Mussolini,
  si totul despre ideologia terorismului, publicate în The Journal of Scholarly Archives
• en Vladimir Jabotinsky, The Iron Law, Selected Writings (South Africa, 1962), p.26.
• en Vladimir Jabotinsky, Jewish Fascism, The Zionist (London, 25 June 1926), p.26.
• en The Iron Wall: Zionist Revisionism from Jabotinsky to Shamir. by Lenni Brenner
• en O recenzie a lui Hilton Obenzinger asupra lucrării lui Lenni Brenner,
  republicat in Journal of Palestine Studies, Vol. 14, No. 1 (Autumn, 1984), pp. 137-139

Curiozitate: Cum se face că toate referinţele de mai sus sînt declarate ca fiind în limba ucraineană deşi titlurile sînt în engleză? Am o bănuială, mai ştiu o singură persoană care făcea aceeaşi eroare... — AdiJapan ☎ 9 noiembrie 2007 06:23 (EET)

Cred că este evident vorba de limba engleză, deoarece UK sunt iniţialele de la United Kingdom (Regatul Unit). Am încercat us dar nu merge. Ciudat, en merge chiar dacă limba engleză americană este de patru-cinci ori mai răspândită în lume, prin presă şi televiuzine, decât "English English". Mulţumesc pentru corectitudine. Esther Erism 9 noiembrie 2007 21:45 (EET)

PROPUNERE PENTRU CENZORII ENCICLOPEDIEI LIBERE - ELIBERAŢI EDITAREA ARTICOLULUI DESPRE CRIMELE SIONSIMULUI

Articolul despre sionism nu cuprinde nimic despre crimele sionismului. Nu este de mirare, deoarce este redactat de propaganda sionistă. Textul însă este neclar, chiar pentru apologeţii crimelor sioniste. Ce este de mirare este că Wikipedia, care se pretinde un neutralizator al punctelor de vedere, scriind pe fiecare pagină a ei că este liberă, blochează sine die editarea articolului despre sionism, lăsându-l în seama sioniştilor. De ce se scrie că e liberă peste tot, când nu e? Doar cenzorii tineri sau numai cei naivi se fac că nu văd cum regulile de redactare, discuţii sau excludere de aici nu produc decât un punct de vedere unic, cel al partidei sioniste. Oricine încearcă să scrie despre adevărata desfăşurare a planului sionist cu toate consecinţele sale criminale, este insultat sau etichetat ca antisemit, ceea ce este evident cât se poate de ridicol pentru un evreu ca irismeister. Oricine încearcă să discute faptele obiective ale istoriei ultimilor nouăzeci de ani este adus la tăcere prin orice mijloace, îngropat în trivia, trimis la arhive, obligat să se justifice, intimidat, cenzurat, exclus pe viaţă, şi curând şi din viaţă. Cunosc cazul lui irismeister pentru că locuiesc în Paris unde are mulţi prieteni avocaţi. El primeşte zilnic ameninţări cu moartea pe care le înregistrează sistematic la poliţia franceză. În concluzie, propun ca să nu ne mai ascundem după deget, şi să ne examinăm fiecare atent conştiinţa, pentru a putea afirma adevărul şi aici. Esther, scriind de la 90.35.99.149 12 noiembrie 2007 17:12 (EET).

De acord, să nu ne mai ascundem după deget. --Gutza _D^D+ 12 noiembrie 2007 17:17 (EET)