Discuție:Păstrăv de fag/AB1

Evaluare AB

Această evaluare este transclusă de la Discuție:Păstrăv de fag/AB1. Legătura de modificare pentru această secțiune poate fi folosită pentru a adăuga comentarii.

Probleme - rezolvabile în totalitate:

1. Sunt unele referințe incomplet descrise în acest moment: 1-3, 18-22. Idem: descriere incompletă a surseo de la Bibliografia „Bruno Cetto”, idem legăturile externe 2,3
2. Nu este clar evidențiat în acest moment faptul că la capitolul „Valoare nutritivă”, textul nu prea este unul particularizat cu referire la specia în cauză, ci este unul cu referiri mai mult generale și generalizatoare la ciuperci. Ar trebui făcută clară distincția și păstrat numai textul referitor la Păstrăvul de fag.
3. La capitolul „Descriere” sunt 3 paragrafe fără referințe - probabil sunt de fapt acoperite de referințele 4,5 - nereferențierea actuală fiind doar aparentă și rezultată din fragmentarea textului.
4. Unele fotografii sunt marcate cu „!”, nefiind evident ce reprezintă marcarea în cauză. Ar fi utilă o mică „Legendă” explicativă
5. Textul tebuie puțin revizuit la exprimare
6. 1. H. Clémençon: „Pilze im Wandel der Jahreszeiten”, 2. Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „Pilze”, 3. Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, 4. Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, 5. Meinhard Michael Moser: „ Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, 6. Andreas Neuner: „BLV Naturführer – Pilze” - nu se regăsesc folosite în text. Încarcă nejustificat bibliografia, din moment ce din ele nu există referințe în text.
7. Există referințe unice care sunt duplicate inutil sub formă de surse bibliografie --> crează senzația unei creșteri artificiale a volumului de surse bibliografice. Sugerez păstrarea exclusivă la cap. de "Bibliografie" a surselor de unde s-au luat referințe din cel puín 2 pagini diferite.

Ca și impresie generală, articolul mi se pare subțirel (compar de exemplu cu Ciuciulete de plop). Cred că mai e loc de dezvoltare (E. g.: Taxonomie, filogenie și denumire/Ecologie, habitat și răspândire). --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 21 decembrie 2016 21:21 (EET)

Stimate Accipiter Q. Gentilis. Comentariul Dvs. conține mai multe greșeli și o contradicție.

Epilog Trebuie să recunosc, că a fost o greșeală, să cer o stea pentru articolul „Ciuculete de plop”:

Nu "ați cerut" nimic, ați propus doar articolul la evaluare.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

1. Acest articol este o traducere 1:1 din Wiki EN nemenționată, adică un plagiat.

În acest caz trebuie să folosți Format:Pagină tradusă.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

2. Stilul este bun (=traducerea) însă sunt deficiențe în structură.

Articolul inițiat de mine:

După ce pe Wiki RO nu s-a găsit aproape nici un articol despre „ciuperci” am început să completez și corectez (micul rest), până astăzi peste 100 de articole. După ce mi s-a pus la inimă într-un alt articol, să scriu pentru cititori de grai românesc, astfel procedez (de acea nu menționez bureți crescători exclusiv în America, Africa sau Asia). Mai departe articolele mele au mereu aceeași structură (recunoaștere imediată), adresându-le nu la micologi ci la amatori și culegători de ciuperci (ca și în articole altor Wiki): 1.Scurtă taxonomie, nume românesc, ecologie. 2. Istoric, dacă necesar 3. Descriere 4. Confuzii 5. Valorificare

1. Pretențiile la o taxonomie sunt complet împlinite (vezi înfocasetă).

Poate ar fi until să ne uităm și la alte AB similare.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

2. Filogenetică (pe Wiki RO articol absolut incomplet): Ași putea scrie despre izolarea topoizomerazei ADN de tipul II (lipsește pe Wiki RO total) al lui Pleurotus ostreatus și aplicarea acesteia în analiza filogenetică. Sau despre variabilitatea genetică al lui (pe care am menționat-o destul în articol) și relația filogenetică dintre triburile iradiate cu raze protoni. Dacă articolul corespunzător lipsește nu are sens să îi scriu cititorului. O să completez că soiul este nematofag.

Pretenția privind filogeneza a fost întradevăr exagerată. Câteva fraze despre originea numelui nu ar strica. Acum văd că de fapt la Ciuculete de plop nu ați scris nimic despre filogeneză, astfel încât voi modifia titlul secțiunii de acolo.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

3. Referințe despre lucrările pe care sunt bazate denumirile (în prescurtări) se pot vedea pe linkul pus de mine (Index Fungorum), în detaliu prin studiul operelor micologice pe paginile savanților (mai multe scrise și de mine pe Wiki RO). Punctul „Istoric” îl folosesc numai în cazul de taxoni incerți sau schimbați foarte recent, neapărând în cârti micologice populare, de asemenea, adesea oară și științifice. Pleurotus ostreatus a fost identificat timpuriu și își poartă numele din 1871.

Referințele într-un articol de pe Wikipedia trebuie să acopere toate informațiile din text și să existe o legătură clară între acestea și textul acoperit.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

4. Ce este incomplet la referințele mele? Ce la Bruno Cetto??

Wikipedia:Note.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

5. Textul nu trebuie particularizat cu referire la specia în cauză, pentru că pe de o parte „ostreatus” este tipul de specie, pe de alta, creșterea variaților sau speciilor asemănătoare este identică.

Dacă textul nu este particularizat, atunci trebuie identificat ca atare și păstrat numai ceea ce este relevant pentru subiect.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

6. Referințele care aparent vă lipsesc la cele 3 fragmente, le găsiți cum este normal, per total la sfârșitul expunerii.

Wikipedia:Note.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

7. O să adaug o legendă.

 Rezolvat--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

8. Vă rog revizuiți textul la exprimare. Cauza greșelilor mele este cunoscută: sunt plecat din noiembrie1960 din țară (și sunt destul de mândru, că mă mai pot exprima astfel).

Voi așepta să terminați cu clelalte probleme.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

9. Pe de o parte scrieți: „Există referințe unice care sunt duplicate inutil sub formă de surse bibliografie”, pe de alta: „încarcă nejustificat bibliografia, din moment ce din ele nu există referințe în text”. Da, dar în aceste cărți ciuperca este descrisă. În primul caz am vrut să documentez că mai există material în legătură cu păstrăvul la Cetto, Bon, Dähncke etc. (specii similare sau înrudite, pe care nu le-am menționat sub confuzii – dacă nu convine, ștergeți). Totuși observațiile Dvs. se contrazic.

Wikipedia:Note.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

Am sentimentul că nu ați citit articolul profund, altfel nu pot să-mi explic comentariul Dvs. „Cred că mai e loc de dezvoltare (E. g.: Taxonomie, filogenie și denumire/Ecologie, habitat și răspândire)” respectiv că articolul ar fi subțirel.

Îmi mențin opinia.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

Eu am propus steluța, pentru că acest articol este – in comparație cu toate celelalte articole despre această ciupercă – mai detailat. Nu mă deranjează să retrag propunerea.--Sacha47 (discuție) 2 ianuarie 2017 11:37 (EET)

Discuția este în legătură cu un standard general. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 16:43 (EET)

Am mai adăugat ceva și am prelucrat bibliografia.--Sacha47 (discuție) 5 ianuarie 2017 07:59 (EET)

Nu am înțeles foarte bine și întreb ca să știu ce trebuie făcut: doriți în continuare sau nu să mai dezvoltați articolul, astfel încât acesta să ajungă să fie compatibil cu statutul de AB ?

Ca să nu fie vreo confuzie: statutul de AB nu reprezintă un premiu, ci o stare de fapt. În speță el reprezintă o recunoaștere a calității lui, această calitate fiind certificată prin îndeplinirea unor standarde. Faptul că este "cel mai..." dintr-o anumită gamă este relevant doar în sensul preluării respectivei aprecieri ca punct de pornire în discuția de evaluare.

Sincer, habar nu am avut dacă ați plecat sau nu din România și dacă ați plecat, de când ați făcut-o. Aspectul mi se pare relevant pentru cazul dat (evaluarea ca Articol Bun), doar în sensul în care susține ideea că aveți nevoie de un ajutor particularizat, pe care trebuie să-l scolicitați explicit. În ce măsură acest ajutor vă va fi sau nu la îndemână într-un context dat, asta rămâne de văzut la fiecare caz. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 ianuarie 2017 11:54 (EET)

Încă o opinie: articolul este unul care merită în perspectivă să atingă standardul de AB. Trebuie doar muncit în plus la el, deoarece cum am specificat mai sus, toate problemele sunt rezolvabile.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 ianuarie 2017 20:56 (EET)

Mă voi ocupa de completarea unora din referințele online cu formatul corespunzător.— Ionutzmovie discută 10 ianuarie 2017 08:04 (EET)

Am înlocuit legătura asta cu cea de unde a fost copiat textul, mai ales că site-ul respectiv vindea produse, iar referințele de tipul ăsta sunt cel puțin disputate la noi.— Ionutzmovie discută 10 ianuarie 2017 08:13 (EET)

Am terminat cu sursele online. Accipiter, sper că nu am înțeles greșit, însă nu este obligatoriu ca linkurile de la legături externe să fie completate ca referințele (cu dată, autor, etc.) Trebuie menționat doar site-ul sursă, se poate observa asta la orice AC sau AB din orice altă Wikipedie.— Ionutzmovie discută 10 ianuarie 2017 08:35 (EET)

La Bruno Cetto chiar nu-mi dau seama ce lipsește, observ că e completat tot (titlu, autor, editură, pagini, locație, ISBN). În legătură cu acest aspect și cu 7 și 9, dorești transformarea referințelor în afișare prin ancore (click și trimitere spre bibliografie)? Ai ca exemplu referința 5.— Ionutzmovie discută 10 ianuarie 2017 08:38 (EET)

În legătură cu 6, bibliografia nefolosită în articol poate fi trecută fără probleme la secțiunea Lectură suplimentară. Sacha47, în referințele 5 și 6 cred că se regăsesc informațiile prezente în text (nu am acces la bibliografie, însă la ce am acces pare să cuprindă toate detaliile, în sensul că în legătura indicată de mine se găsesc descrieri asemănătoare). Dacă da, ar trebui repetate cu ref name la sfârșitul fiecărui paragraf care descrie componenta.— Ionutzmovie discută 10 ianuarie 2017 08:59 (EET)

Specificațiile de mai sus, se referă la referințe/note. Mutarea la LE a surselor nefolosite în articol e ok. Pt. Sacha: dau copy-paste la "prevederea" cu pricina, mai jos. La Bibliografie la Bruno Cetto, pe data de 21 decembrie figurau „Bruno Cetto, vol. 1-5, 7 (vezi sus)”. Tot pe 21 decembrie când am formulat primul text, la LE nu erau trecute siturile sursă. Personal cred că o LE ar trebui formatată astfel încât să conțină datele de identificare la modul cât mai complet, dar este strict o opinie personală pe care nu caut să o impun.

„Dacă furnizați și alte surse de documentare, pe care nu le-ați folosit, puteți să le includeți și pe acestea într-o secțiune de „Lectură suplimentară” sau „Legături externe”, astfel încât un alt contribuitor să poată urmări sursa și să completeze informațiile dvs..... Citarea surselor se face precizând toate informațiile necesare identificării pasajului la care se face referire. Pentru o lucrare tipărită, se va preciza titlul, autorul, editura și orașul, anul apariției, (eventual) capitolul și pagina; dacă este un articol de ziar, se va identifica exact articolul, dar și numărul (prin indicativul lui și prin dată). Pentru publicațiile on-line, se va preciza URL-ul (dacă nu există un URL exact, atunci se vor preciza pașii de urmat de la cea mai apropiată locație identificabilă prin URL), dar și titlul, autorul, data publicării, data ultimei accesări (pentru ca textul să poată fi regăsit și în eventualitatea în care legătura devine nefuncțională, dar respectivul material a fost arhivat la alt URL). ....Citarea siturilor web trebuie să se orienteze după convențiile științifice (autor, titlu, dată) care au dus la indicarea lor ca sursă.”

—Wikipedia:Citarea surselor#Cum se indică sursele?

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 ianuarie 2017 18:08 (EET)

Și regret, dar următorul fragment

„Ciuperca este denumită și „carne vegetală”, prin conținutul ei ridicat în proteine (7,0 – 41,5 % s.u.), de hidrați de carbon (16,7- 81,8 % s.u.) de săruri minerale (0,1-1,0 % s.u.), în aminoacizi, în diferite minerale (potasiu, fosfor, siliciu, seleniu) și prin faptul că nu conține amidon și sodiu precum cantități reduse de grăsimi (1,0-6,9%). Astfel poate fi recomandată în alimentația diabeticilor, în combaterea anemiilor, a stărilor de oboseală și ca mineralizant. Structura proteinelor este asemănătoare cu cea din cazeina laptelui, albumina din ou, gliadina din grâu, fiind alcătuite din aceeași aminoacizi esențiali. Valoarea ei nutritivă este dată astfel prin conținutul ridicat în proteine, de asemenea de conținutul lor ridicat în aminoacizi indispensabili pentru organismele vii (aici: acidul aspartic). Mai departe, buretele este bogat în vitamine din complexul B, ca de exemplu (tiamină (B1), riboflavină (B2), niacină (B3), acid pantotenic (B5) , biotină (B7), iar conținutul în vitaminele A, D, K și parțial C este apreciabil.[29][30] În ultima perioadă ciupercile au început sa capete o altă întrebuințare, anume cea de medicament. Au fost produse astfel medicamente sub forma de comprimate, injecții, siropuri, tincturi și ceaiuri utile în diferite afecțiuni, fiind mai departe anti-virale și anti-bacteriene, antioxidante, antitumorale, antialergice, antiinflamatorii, analgezice și imunostimulatoare.[31]”

nu pare să se refere numai la specia în cauză.

Aș sugera de asemenea pentru completarea articolului să fie incluse datele despre cultivarea P. ostreatus (inclusiv cele despre cultivarea la scară industrială, chit că unori e vorba de fapt de hibrizi). Ca și comentariu referitor la textul ambiguu de mai sus, pot fi făcute specificații în raport cu praticularitățile legate de P. ostreatus (rol hipocolesterolemiant, substanțe cu potențial antibacterian, citoprotector hepatic +/-...). Pe articolele de pe alte Wikipedii sunt specificate și date despre folosirea ciupercii în scopuri nealimentare (en.wiki), compoziție și roluri medicale (hu.wiki), un capitol despre denumiri în diverse perioade (it.wiki). Mai sunt și specificații în raport cu unele intoleranțe alimentare legate de conținutul în anumite substanțe.

Pentru a acoperi bine subiectul articolul trebuie bine dezvoltat în consecință, realmente fiind mult de muncă. Este vorba despre o ciupercă ce se cultivă industrial, se mânâncă pe scară largă și are potențial destul de semnificativ de utlizare nealimentară. Nu e vorba așadar despre un burete oarecare mâncat numai de câțiva cunoscători. Când am zis că articolul este subțirel știu bine pe ce m-am bazat făcând acestă afirmație.

Repet: totate cele expuse sunt rezolvabile, numai să vrea creatorul articolului. Consider că Ionutzmovie a făcut bine recomandându-l pentru evaluare, deoarece procesul de evaluare poate fi un impuls cu valențe pozitive semnificative, pentru dezvoltarea unui articol. Este adevărat că la început pare stresant, dar la final poate rezulta un articol ok. Îi recomand pentru aceasta lui Sacha articolul Parcul Copou, pentru a-l compara cum era înainte de propunerea lui la evaluare și cum este acum.

Materiale despre subiect există din abundență. Pentru exemplificare dau - ca material legat (de exemplu) de siguranța alimentară în ceea ce privește specia, acest link (a se vedea de la pagina 239 la 256). --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 ianuarie 2017 18:44 (EET)

Nu înțeleg, de ce se schimbă referințe corecte sau se adaugă una incorectă (nr. 31, AgroTV) care în plus a fost situată la locul fals.--Sacha47 (discuție) 11 ianuarie 2016 09:35 (EET)

Ciuperci terapetice era un site care vindea produse, ori noi nu putem accepta astfel de site-uri în articole.— Ionutzmovie discută 14 ianuarie 2017 17:31 (EET)

@Sacha47: credeți că există vreo șansă să dezvoltați articolul ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 martie 2017 22:43 (EET)

Am făcut „cererea” pentru că este articolul cel mai dezvoltat pe Wiki, mai departe am fost încurajat de un utilizator. Nu știu ce să mai scriu fără să complic articolul pentru cititor. Cu bine.--Sacha47 (discuție) 12 martie 2017 10:21 (EET)

Evaluare

Principala problemă pe care o văd eu la articol este că nu acoperă suficient subiectul. Fără doar și poate este un articol muncit, dar aici pentru a acoperi bine subiectul articolul trebuie bine dezvoltat în consecință, realmente fiind mult de muncă. Este vorba despre o ciupercă ce se cultivă industrial, se mânâncă pe scară largă și are potențial destul de semnificativ de utlizare nealimentară, iar materiale despre subiect există din abundență.

Restul problemelor sunt mai mult formale.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 12 martie 2017 18:36 (EET)