Discuție:Mihai al României/Arhivă

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 9 ani de Accipiter Gentilis în subiectul Mutat de la Wikipedia:Checkuser


Fără titlu[modificare sursă]

"Mihai a devenit pentru prima dată rege după moartea bunicului său Ferdinand și în urma renunțarii la tron a lui Carol (decembrie 1925). Detronat de tatăl său, după doar trei ani, a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea lui Carol, rămânând conducător al regimului pro-german al mareșalului Ion Antonescu."

Cred ca e bine de facut distinctia dintre Carol I si Carol al II-lea. Faptul ca regele Mihai a fost rege in timpul regimului lui Ion Antonescu, nu inseamna ca a fost conducator; a fost tinut deoparte de deciziile importante. A reprimit coroana si atat.

Sugestia mea: "Mihai a devenit pentru prima dată rege după moartea bunicului său Ferdinand și în urma renunțarii la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925). Detronat de tatăl său, după doar trei ani, a reprimit coroana in 1940, după abdicarea lui Carol al II-lea, conducator al statului fiind generalul Ion Antonescu."

"Arestând-ul pe Antonescu după ce forțele sovietice au intrat în România în august 1944 (după colaborarea țării cu Germania în Al Doilea Război Mondial), Mihai a fost forțat să sprijine guvernul pro-sovietic dominat de comuniști (martie 1945), ai cărui lideri i-au decretat abdicarea și exilul din țară. El nu a avut voie să se întoarcă până în 1997."

Nu a fost fortat sa sprijine guvernul pro-sovietic si chiar s-a opus pentru o vreme acestuia ("greva regala", intre august 1945 si ianuarie 1946). Abdicarea regelui Mihai s-a facut prin decretul sau propriu.

Sugestia mea: "Dupa colaborarea Romaniei cu Germania in Al Doilea Război Mondial si dupa ce fortele sovietice au intrat in Romania, regele Mihai a organizat arestarea lui Antonescu in august 1944. S-a opus guvernele pro-sovietice in perioada anilor 1945-1946, a fost obligat sa abdice de pe tron in 1947 si exilat. Nu i s-a permis revenirea pana in 1997." Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Vasile~rowiki (discuție • contribuții).


  1. Mihai a fost conducător al statului în timpul regimului lui Antonescu prin Constituție. (la nivel oficial) Nu avem de ce să schimbăm, am văzut că în varianta propusă de dvs. este folosit în continuare termenul de conducător. În plus, am putea să păstrăm și "pro-german", pentru că aduce un plus de informație la articol.
  2. În a doua sugestie sunt perfect de acord.

--Danutz

De acord, dupa 6 septembrie 1940 in Romania a fost un regim pro-german.

--Vasile 7 Mai 2004 20:47 (UTC)


Mihai nu a fost niciodata conducator al statului. Acest termen desemna functia lui Antonescu. In cadrul mai multor institutii exista placi datand din 1940-1944 (repuse dupa '89) pe care se poate citi clar: "Mihai I - rege al Romaniei; Ion Antonescu - conducator al statului". Aceasta era functia oficiala pe care si-o asumase maresalul. Ditae

Mesajul transmis de articol[modificare sursă]

Articolul acesta a început să semene cu o adunătură de acuzații la adresa regelui. Ar trebui să prezinte un punct de vedere obiectiv la adresa acestuia. --Roamata mesaj 28 noiembrie 2006 21:21 (EET)Răspunde

Ca raspuns, citez din regulile Wikipedia: "Puteți include orice puncte de vedere, oricât de extremiste, dacă le atribuiți corect sursa." (cf. Wikipedia:Punct_de_vedere_neutru) "Unul din principiile de bază după care se ghidează Wikipedia se poate exprima astfel: verificabilitatea contează, și nu adevărul. Ca enciclopedie, Wikipedia nu creează informație, ci doar o relatează. Din acest punct de vedere orice discuții privitoare la validitatea unei teorii, la corectitudinea unui enunț, la adevărul unei afirmații trebuie să se reducă la citarea surselor care confirmă sau infirmă acele teorii, enunțuri sau afirmații, și eventual la credibilitatea acelor surse." (cf. Wikipedia:Verificabilitate) MihaiR 28 noiembrie 2006 23:32 (EET)Răspunde
Sunt perfect de acord. Mihai, ai dreptate. Dar ideea este că articolul începe să capete o tentă anti-regele Mihai. Trebuie să relatăm informațiile care există, iar nu să le reinterpreăm prin propria noastră prismă, acesta fiind de altfel unul dintre principalele principii wikipedia, dar în ritmul acesta treptat articolul se va transforma într-un document de relatare a tot ce a fost sau s-a spus că ar fi (există și aici diverse teorii emise de unii sau de alții) negativ despre el. Repet unele sunt reale, altele sunt diverse teorii emise de X sau Y. În ritmul acesta articolul va trebui să își schimbe numele în "Biografia negativă a regelui Mihai I al României".
Trebuie să avem o prezentare obiectivă - și de bine și de rău. Iar în general oamenii au și părți rele, dar și părți bune. Dacă le includem doar pe cele rele prezentarea va fi incompletă. Și sincer am vazut aici pe paginile destinate familiei regale unele teorii fantasmagorice, care le-aș atribui mai degrabă unor gazetari de scandal. --Roamata mesaj 29 noiembrie 2006 08:32 (EET)Răspunde
Buna, Roamata! Eu n-am facut decat sa traduc din articolul Wiki in lb. engleza. Mi se pare ca acesta prezinta un PDVN pt. fiecare problema dezbatuta per paragraf, cu argumente atat pro, cat si contra Regelui Mihai. Recunosc, insa, ca argumentele contra sunt mai numeroase, insa acestea indeplinesc standardele Wiki, toate fiind documentate cu surse si citate verificabile, publicate. Daca doresti sa echilibrezi raportul de forte in articol, esti bine venit sa aduci argumente pro, documentate in mod similar cu surse si citate verificabile, publicate. MihaiR 29 noiembrie 2006 21:23 (EET)Răspunde

Inadvertențe[modificare sursă]

  1. "Când a părăsit România, valorile financiare ale Regelui Mihai se ridicau la 500.000 franci elvețieni, se pare primite de la guvernul comunist". Din sursele indicate nu văd legătura dintre sumă și comuniști.--Roamata mesaj 2 decembrie 2006 17:09 (EET)Răspunde

"Petru Groza a mai precizat ca statul a cumparat de la Rege doar 360 de tone de vin, la pretul de 1 milion de franci elvetieni, din care i s-au platit acestuia doar jumatate, urmand ca restul sumei sa i se plateasca doar "daca se poarta bine". "Nu i s-a platit nici putin, pentru a nu se simti nedreptatit, nici mult, pentru a se simti independent", a afirmat atunci Groza." (Regele Mihai in exil - de la crescator de pui la pilot de incercare si broker, ROMPRES, 13 aprilie, 2005) MihaiR 2 decembrie 2006 18:11 (EET)Răspunde

Hmm. Dar acesta este un articol de ziar care nu își prezintă sursele și nu poate fi verificat. Te rog să vezi Wikipedia:Verificabilitate. Există alte surse sau doar un articol online în care se fac anumite afirmații, neverificabile? Bănuiesc știi că ziariștii au și obiceiul de a prezenta faptele într-un mod propriu, nu totdeauna realist. Nici măcar nu este specificat ziarul în care a apărut articolul. Te rog să revezi și Wikipedia:Surse de încredere.
Articolul, în această formă conține cercetare originală. Nu este specificată ca și sursă nici măcar o lucrare serioasă care să trateze acest subiect, ci doar diverse articolașe online, majoritatea nespecificându-și sursele. Cam încalcă regulile Wikipedia. Mă înșel? --Roamata mesaj 7 decembrie 2006 07:36 (EET)Răspunde
Cred ca faceti o confuzie in ceea priveste "verificabilitatea": aceasta reprezinta "citarea surselor care confirmă sau infirmă acele teorii, enunțuri sau afirmații". Cu alte cuvinte, nu continutul articolului sau sursei trebuie sa fie verificabil (si normal, din moment ce "verificabilitatea contează, și nu adevărul"), ci doar existenta articolului, a sursei trebuie sa fie verificabila. Prin simplul fapt ca un articol exista, deci ca e publicat (verificabil) intr-un ziar respectabil, articolul indeplineste criteriul verificabilitatii. Cat priveste "cercetarea originală", aceasta "reprezintă teze, opinii sau teorii personale ale editorilor de la Wikipedia (sau ale altor persoane în numele cărora scriu acești editori) în situația cînd tezele, opiniile și teoriile respective nu au apărut în publicații respectabile." Din cate stiu eu, toate tezele din acest articol au aparut in publicatii respectabile (cu alte cuvinte, exclusiv cele gen "Atac" sau "Romania Mare"): Ziua, Evenimentul Zilei, Adevarul, New York Times, Washington Post, BBC, Biblioteca Congresului SUA, etc. De aceea, nici una din teze nu este cercetare originala. MihaiR 9 decembrie 2006 09:02 (EET)Răspunde

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 23:49 (EET)Răspunde

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 23:49 (EET)Răspunde

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 29 ianuarie 2007 20:09 (EET)Răspunde

MIHAI NU ESTE FIUL LUI CAROL II[modificare sursă]

La rubrica momentul nasterii intentionez sa adaug niste amanunte. !. Mihai s-a nascut la 5,5 luni de la casatoria parintilor sai, fapt pentru care a si fost numit in presa "Mihai Viteza". DE asemenea presa a tot scris despre relatia Elenei cu Colonelul Manos. AStept eventualele discutii pe aceasta tema Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.38.64.165 (discuție • contribuții).


Nerissa-Marie (discuție) 3 aprilie 2010 20:03 (EEST) Un simplu calcul aritmetic sugerează faptul că M.S. Regele s-a născut la 7,5 luni de la căsătoria părinților lui legiuiți: 10 martie 1921 - 25 octombrie 1921. În general, copiii prematuri născuți la această vârstă supraviețuiesc. În ce privește paternitatea greacă a regelui, nu am putut să găsesc prea multe informații asupra colonelului Petros Manos (1871-1918), tatăl Aspasiei, soția regelui grec Alexandru I. Presupun că acesta este persoana la care vă referiți, deși împotriva unei legături între Prințesa Elena a Greciei și a Danemarcei și respectivul palicar pledează câteva elemente de cronologie: el era cu 25 de ani mai mare decât prințesa, și la data morții lui Elena avea 22 de ani!Răspunde
De asemenea, nu am reușit să găsesc o fotografie a căpitanului gărzii, dar comparând fotografia regelui cu fotografia lui Carol al II-lea, sau a regelui Ferdinand, se pot vedea unele asemănări frapante, în primul rând urechile clăpăuge. Aceste asemănări sugerează, dacă nu dovedesc, că regele Mihai este fiul lui Carol II. Nerissa-Marie (discuție) 3 aprilie 2010 20:03 (EEST)Răspunde

Abdicarea: șantaj sau negociere?[modificare sursă]

Iata ce afirma istoricul Mihai Pelin: "S-a afirmat ca ar fi fost nevoit sa abdice, deoarece comunistii, in caz contrar, erau pregatiti sa ucida 1.000 dintre studentii bucuresteni. Cifra rotunda, nici 999, nici 1001. Dar cine poate sa creada o asemenea aiureala?! La data aceea, comunistii aveau toata tara in mana, armata era sub comanda lor, de Siguranta nu mai vorbim, nu mai exista nici o forta politica capabila sa li se opuna si, intr-o asemenea situatie, cine putea sa-i impiedece sa-l ia pe rege pe sus si sa-l arunce dincolo de frontiera?" ("Intoarcerea de la Londra si abdicarea", Jurnalul Național, 17 noiembrie 2005) Legatura web: http://old.jurnalul.ro/articol.php?id=40670 - (http://jurnalul.ro/special-jurnalul/intoarcerea-de-la-londra-si-abdicarea-33199.html)

Iata ce afirma fostul sef al NKVD, generalul maior Pavel Sudoplatov, in autobiografia sa la pagina 232: "Stalin instructed Molotov to obstruct the implementation of the Marshall Plan in Eastern Europe. This was carried out in various ways. Vyshinsky personally conducted negotiations with King Michael of Romania for his abdication, guaranteeing part of his pension in Mexico." (Pavel Sudoplatov, Anatoli Sudoplatov, Jerrold L. Schecter, Leona P. Schecter, Special Tasks: The Memoirs of an Unwanted Witness—A Soviet Spymaster, editura Little, Brown and Company, Boston, 1994, pagina 232. ISBN 0316773522) Soricelu' 2 21 ianuarie 2008 10:02 (EET)Răspunde

În măsura în care aceste relatări sunt credibile, ele pot fi introduse în articol ca și alt punct de vedere, prin urmare la final trebuie să apară ambele variante, precum și cine le susține pe fiecare. --Alex:D|Mesaje 21 ianuarie 2008 11:30 (EET)Răspunde
Va reamintesc ca standardele Wikipedia de Verificabilitate nu impun credibilitatea afirmatiilor cuiva, ci doar, eventual, credibilitatea sursei in care apar afirmatiile respective (carte, jurnal, etc.): "Unul din principiile de bază după care se ghidează Wikipedia se poate exprima astfel: verificabilitatea contează, și nu adevărul." Avand in vedere atat verificabilitatea (vezi datele publicarii - legaturi web, editura, pagina, etc.), cat si credibilitatea ambelor surse mai sus citate (Jurnalul National e primul sau al doilea ziar national ca tiraj, iar cartea a fost scrisa cu ajutorul fostului sef al sucursalei Moscova a prestigioasei reviste americane Time, fost secretar de presa al Casei Albe si purtator de cuvant al Consiliului National de Securitate al SUA, Jerrold L. Schecter), afirmatiile respective pot fi incluse in articol in calitate de alt punct de vedere. Soricelu' 2 21 ianuarie 2008 21:04 (EET)Răspunde

Iată citatele pertinente din Titoiștii de Enver Hodja, editura <<Naim Frasheri>>, Tirana, 1982:

  • despre natura forțată a abdicării și despre încercuirea palatului regal cu trupe armate loiale comuniste: "After we had dinner with Dej in our new <<residence>>, amongst other things he told us how they had forced King Michael to abdicate." (p. 518) "We racked our brains about why he went out, and we had reasons for this, because he had telephoned the guard, ordering them to arrest us as we left, and his forces, which were surrounding the palace and in the city, were to stage a putsch. However, we had foreseen this,>> said Dej <<and had established an encirclement of the encirclement." (p. 520) "<<When the king returned to the chamber, I signalled to Groza to present him the document for his signature. Then, I began to speak,>> said Dej, <<and in a stern tone I told him that he had to sign the document, for otherwise we would overthrow him by force.<<'You must have no illusions, must issue no orders,' I stressed to the king,>> said Dej. <<'Anything you may attempt will be in vain, since we have taken all measures around the palace and the troops loyal to you.'<<He turned and twisted, but in the end he sat down and signed the abdication. Thus, the monarchy came to an end.>>" (p. 521)
  • despre proprietățile și persoanele cu care lui Mihai i s-a permis să plece din România: "<<We reached agreement with him about the day of his departure from Rumania,>> continued Dej, <<and we permitted him to take what he wanted of his personal property and some people who served him, including two or three of his mistresses. Before he left, he asked to go to the Sinaia Palace to get some personal property. We permitted this. There he had collected a number of gold watches from which he took the gold cases and the rubies. We sent him by train outside our borders, accompanied by our guards.>>" (p. 521) "Dej's king took the watches but he forgot this." (p. 522)
  • despre amenințarea cu pistolul de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, nu de către Petru Groza, după cum (greșit?) rememorează Mihai: "That same Dej who at one time had boasted of his <<valiant deeds>> with a pistol in his belt against a king fallen from power." (p. 572)

Soricelu' 2 22 ianuarie 2008 02:07 (EET)Răspunde

Mi-am permis să șterg "de origine evreiască" referitor la Elena Lupescu, pentru că în primul rând nu este corect (ești evreu dacă mama este evreică, și mama ei era austriacă catolică), în al doilea rând nu are nici o importanță de ce origine era (eventual să le dea apă la moară anti-semiților). Mycomp 25 iulie 2008 14:33 (EEST)Răspunde

Ordinul Victoria[modificare sursă]

Până și aici văd că se face mare caz că regele a primit ordinul Victoria și este citat Enver Hodja (dintre toți oamenii, de ce este relevantă opinia lui Hodja??) precum că ordinul ar fi fost o răsplată pentru "capitularea" în fața URSS.

Ceea ce nu se spune este că numai cinci străini au primit acest ordin. Printre ei, Montgomery, Eisenhower și Tito. Și ei tot vânduți sovieticilor oare? Pyretus (discuție) 16 ianuarie 2009 01:04 (EET)Răspunde

Aveți dreptate. Mărturia lui Hodja nu este nici de încredere (este a unui comunist și nu este nici măcar mărturie personală). Toată chestiunea cu Ordinul Victoria este menită a insinua o subordinare față de Moscova. --Mihai (discuție) 26 martie 2014 19:32 (EET)Răspunde

Fără titlu[modificare sursă]

Pe vremea când nãvãleau hoardele, si ienicerii, domnitorii Tãrilor Românesti întrebau pe principii Europei, dacã în loc de a se hãrtui între ei, n-ar face mai util sã vinã la Dunãre sã ajute la apãrarea Europei. Germania dintre toate statele acelor secole, a rãspuns cel mai promt. A folosi termenul PROGERMAN inseamna a alege intre : PRO-OTMAN, PRO-SOVIETIC , PRO-EUROPEAN ? România era în apãrarea normelor de civilizatie , de secole nu admitea instalarea barbarismului, iar germania rãspunsese mereu la apelul de a ajuta rezistența în carpați.România si Germania erau aliți tradiționali, intru civilizație.În 1940 nu existau încã dovezile demenței lui Hitler.România continua sã fie aliata germaniei asa cum Germania fusese aliata României pentru binele Europei. De ce trebuie sã utilizãm acum termenul de progerman?în ce sens? în sensul instigator, dezbinator ?Cred cã ar fi mai interesant sã privim istoria si din perspectiva binevoitoare fațâ de sine ,nu numai prin îngusta prismã dusmãnoasã a trunchierilor si boicotãrilor. Regele Mihai era foarte tânãr când începea rãzboiul si reusea sã pãstreze neutralitate vreme de doi ani.Un rege iubitor de țarã care nu-si trimite țara sâ fie mãcelãritã. În 1940 nu se stia încã despre demența lui Hitler, însã despre demența stalinsmului se stia. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.68.252.33 (discuție • contribuții).

Verificabilitatea[modificare sursă]

Articolele despre unii membri ai familie regale a româniei seamănă cu o adunătură de bârfe și zvonuri „verificabile.--Sandhu (discuție) 13 septembrie 2010 15:42 (EEST)Răspunde

Mai mult chiar: una dintre sursele citate ("Les reines du coeur de Roumanie") este un roman de fictiune!!! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Sandhu (discuție • contribuții).

Mareșal[modificare sursă]

În text avem „Din 1941, regele Mihai a fost mareșal al României.[6]” I-a fost retras vreodata acesta demnitate de către conducerea armatei sau de către Guvernul României? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mahetin (discuție • contribuții).

Se pare că nu: Întrebat de Sabina Fati, în emisiunea "Dezbaterile Rl", dacă Ziua Armatei a fost mai importantă decât jubileul Regelui Mihai, istoricul Andrei Pippidi, a spus că, evident, "Ziua Armatei a fost mai importantă fiindcă Regele este singurul mareșal în viață și are cel mai mare grad în armată". România liberă, 26 octombrie 2011 Ark25  (discuție) 7 martie 2013 21:43 (EET)Răspunde

Eliminare de text[modificare sursă]

Desi lucrez de ceva vreme pentru a elimina multiplele dezinformari din text si a rescrie acest articol pe baza surselor de incredere, nefiind inca gata, am hotarat sa sterg acum un paragraf pe care aveam de gand sa il elimin abia mai tarziu. Motivul este ca astazi m-am lovit in cartea de memorii a lui Mircea Ionnitiu peste o informatie graitoare despre „roscata Dodo Chrisolegos” prin care Ana Pauker l-ar fi manipulat (cand, unde?) pe regele Mihai.

Andrei "Dodo" Chrissoghelos a fost inginerul de la Societatea de telefoane care a taiat la 23 august 1944 liniile de comunicatie ale trupelor nemtesti din capitala, intarziind reactia lor la arestarea generalului Antonescu si la numirea generalului Sanatescu. Liniile treceau prin centrala din Calea Victoriei si fusesera identificate de acesta impreuna cu Dan Bratianu. Vezi Ionnitiu (1993): Amintiri si reflexiuni, Editura Enciclopedica, p. 47-48. Exista cel putin patru editii ale Monitorului oficial care ii atesta existenta, pe cand nu am reusit sa gasesc nici o sursa ca acea amanta ar fi existat. Articolul de ziar citat este cel mai probabil o repovestire a povestilor din carte, scrise de un romancier francez (!!!). As fi sters paragraful si in absenta referintei din Ionnitiu, intrucat un romancier francez cu povesti tabloide despre viata amoroasa a regilor numai cu greu se califica drept sursa de incredere. --Mihai (discuție) 28 februarie 2014 22:36 (EET)Răspunde

Mutat de la Wikipedia:Checkuser[modificare sursă]

Adys16. Adăugă calificative nobiliare (Altețea Sa Regală, Majestățile lor etc.) care nu-și au locul într-o enciclopedie și formulări care dau ideea că fostul suveran Mihai al României ar mai fi fost rege în 1948 și în prezent. --Mihai (discuție) 15 mai 2014 12:49 (EEST)Răspunde

Situatia asta este un conflict editorial care se rezolva in paginile de discutii ale articolelor. Asybaris aport 15 mai 2014 13:07 (EEST)Răspunde

Pentru a evita ambiguitățile legate de titulatura persoanelor din Familia Regală a României, sursele de încredere sunt cele două pagini oficiale ale Familiei Regale, adică http://www.familiaregala.ro și http://www.romaniaregala.ro, care conțin informații actualizate despre monarhia românească. În al doilea rând, începând cu anii 2007-2011, au apărut unele modificări semnificative ale statutului Casei Regale, cea mai importantă fiind aceea că nici un membru nu mai folosește numele „de Hohenzollern”, legăturile dinastice între cele două Case fiind întrerupte, prin dorința Regelui (http://www.familiaregala.ro/uploads/images/News/Document%20Regal%20mai%202011.jpg). Unele pagini Wikipedia nu reflectă noua situație, ci pe cea dinainte. În al treilea rând, abdicarea Regelui fiind un act forțat, obținut prin șantaj, nevalidat nici de Parlamentul României și nici de vreun referendum cu acest subiect (http://www.stelian-tanase.ro/cum-abdicat-regele-mihai/), nemenționarea titurilor corecte ale persoanelor și folosirea regulată a expresiilor „fostul suveran” scad calitatea articolelor de enciclopedie, fiindcă induc temele mereu repetate în ultimii 70 de ani. De aceea, contribuțiile mele pot fi privite ca o actualizare a paginilor și ca o corectare a a unor erori ce fuseseră introduse deliberat, într-un context istoric deja depășit. Cu stimă, Rsandu (discuție)

Ce legătură au toate aceste discuții cu Checkuserul? Propun mutarea lor pe o pagină corespunzătoare, de exemplu la Discuție:Casa Regală a României. --Bătrânul (discuție) 16 mai 2014 14:59 (EEST)Răspunde
N-au nicio legatura, am zis si eu. Discutia trebuie mutata. Asybaris aport 16 mai 2014 15:10 (EEST)Răspunde
@Rsandu: Pe scurt. Vă atrag atenția că într-un interviu de după 1989, chiar Mihai favoriza formulările fost suveran și fost monarh față de formulările pe care le respingea: fost rege sau ex-rege. Este vorba de precizie: omul nu a mai fost rege după 1947. Căsătorindu-se cu principesa Anna în 1948 ea nu are cum să fie Regina Ana, titlul e contestat. În privința calificativelor Alteță și Majestate, eu nu le neg, ci v-am cerut să nu le folosiți curent în cursul articolului enciclopedic în conformitate cu politica indicată pe pagina dvs. de utilizator. Salutări, --Mihai (discuție) 16 mai 2014 15:52 (EEST)Răspunde
Cred că ar trebui să ne raportăm la ce scrie actual în Constituția României și la situația concretă. Conform acestora, Mihai I este „fost suveran”. Restul sunt povești... --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 16 mai 2014 17:17 (EEST)Răspunde

Repet, ce legătură au aceste „povești” (comform d.lui Accipiter Gentilis) cu Checkuserul? --Bătrânul (discuție) 16 mai 2014 17:22 (EEST)Răspunde

Am mutat paragrafele care se pretau la așa ceva, conform celor spuse mai sus. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 16 mai 2014 18:01 (EEST)Răspunde