Dieta Transilvaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Dieta de la Cluj)
Salt la: Navigare, căutare
Palatul Reduta din Cluj, clădirea în care a funcționat Dieta Transilvaniei începând cu anul 1790
Clădirea în care și-a desfășurat lucrările Dieta de la Sibiu (1863-1864)

Dieta Transilvaniei (în germană Siebenbürgischer Landtag, în maghiară Erdélyi Dieta) a fost organul constituțional și politic preparlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei stări privilegiate (nobilii, sașii și secuii)[1] și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, calvină și, mai târziu, cea unitariană).

Dieta întrunită la Târgu Mureș (20 ianuarie 1542) și la Turda (2 martie 1542) a pus bazele organizării politico-administrative a Principatului Transilvania. Dieta adopta și decizii de ordin juridic, militar și economic, având totodată prerogativa alegerii unui principe în fruntea statului. Hotărârile juridice ale dietei au introdus discriminarea creștinilor ortodocși prin lege. În regulamentul de aplicare a articolului 28 al dietei din 1552 se specifica: "românul nu poate denunța pe ungur sau pe sas, dar ungurul or sasul poate denunța pe român".[2]

Diploma leopoldină din 1691 a fost un instrument de dislocare a autarhiilor medievale, deschizând drumul emancipării românilor din Principat. După înfrângerea Revoluției Maghiare din 1848 a urmat regimul absolutist și centralist austriac. Diploma din octombrie 1860 a deschis era de guvernare constituțională („regimul liberal”) în Imperiul Austriac (1860-1867), ceea ce a dus din nou la convocarea Dietei Transilvaniei.

În anul 1863 împăratul Franz Joseph, în calitate de mare principe al Transilvaniei, a convocat forul legislativ al țării pentru data de 1 iulie, la Sibiu. Pe ordinea de zi s-au aflat propunerea de recunoaștere politică a națiunii române și a confesiunilor ei, recunoașterea limbii române ca limbă oficială, alături de maghiară și germană, adoptarea unei legi electorale, alegerea celor 26 de reprezentanți ai Transilvaniei în Senatul imperial de la Viena, reorganizarea administrativă, înființarea unui tribunal suprem al Transilvaniei etc. Dieta de la Sibiu a fost alcătuită din 58 deputați români, 56 deputați maghiari și secui și 44 deputați sași. Deputații români și sași au votat legea egalei îndreptățiri a națiunii române și a confesiunilor sale, precum și legea pentru folosirea limbii române în administrație și justiție, pe principiul egalității cu limbile maghiară și germană. Legea a fost promulgată la 6 ianuarie 1865.[3][4]

În anul 1864 Dieta a adoptat legea conform căreia sediul Tribunalului Suprem al Transilvaniei să fie la Blaj. Pregătirea funcționării instanței a avut loc la Viena, sub conducerea juristului Vasile Ladislau Pop.

În septembrie 1865 împăratul a dizolvat Dieta de la Sibiu și a convocat o nouă dietă, aleasă după alt regulament electoral, la Cluj. Aceasta, dominată de maghiari, s-a autodizolvat în anul 1867, după ce a votat unirea Transilvaniei cu Regatul Ungariei.[5]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Unio Trium Nationum
  2. ^ I.A. Pop, Din minile valahilor schismatici, Editura Litera, pag. 348, ISBN 978-606-600-112-0
  3. ^ Simion Retegan, Dieta românească a Transilvaniei (1863–1864), Ed. Dacia, Cluj, 1979, pag. 83-18.
  4. ^ Simion Retegan, Recunoașterea egalității națiunii române și a celor două confesiuni în Dieta de la Sibiu, în: AIIN Cluj 14 (1971), pag. 119.
  5. ^ Harald Roth, Hermannstadt. Kleine Geschichte einer Stadt in Siebenbürgen, Köln 2006, pag. 169.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]