Dan Hatmanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dan Hatmanu
Dan Hatmanu-2011.jpg
Dan Hatmanu în 2011
Date personale
Născut (91 de ani)
Scobinți, România
Naționalitate România
Ocupațiepictor, grafician, ilustrator de carte
Activitate
EducațieInstitutul de Arte Frumoase din Iași
Alma materAcademia Repin din Leningrad,
Academia liberă din Paris,
Institutul internațional de studii pedagogice din Sèvres
Stilrealism, realism socialist, proletcultism, constructivism, arta figurativă
PremiiPremiul Ion Andreescu al Academiei Române

Dan Hatmanu (n. 31 octombrie 1926, Scobinți, județul Iași) este un pictor și grafician român.

În prima parte a activității sale creatoare a executat portrete și peisaje într-o viziune realist-tradițională, pe care a abandonat-o mai târziu în favoarea unei formule constructiviste cu rapeluri figurative și nuanțe umoristice.[1]

Anii de studii[modificare | modificare sursă]

În 1945 s-a înscris la Institutul de arte din Iași, unde a avut ca profesori pe Corneliu Baba și Ion Irimescu, și l-a absolvit în 1950. A dat un concurs în urma căruia a primit bursa Nicolae Grigorescu a Academiei Române, care consta într-un an de studii la Leningrad și un an la Paris. Astfel, a urmat cursuri de perfecționare la Academia Repin din Leningrad (1962-1963) și la Academia liberă din Paris, de unde a continuat la Institutul internațional de studii pedagogice din Sèvres (1964-1965).[2][3]

Activitatea artistică[modificare | modificare sursă]

După ce a debutat în anul 1948, Dan Hatmanu a participat la multe expoziții colective și de grup și a organizat, în țară și în străinătate, zeci de expoziții personale.[2] Dintre participările mai importante la expoziții peste hotare pot fi menționate următoarele:[4]

  • 1954 Bienala din Veneția,
  • 1958 - Praga, Sofia, Teheran, Moscova,
  • 1959 - Budapesta, Viena,
  • 1962 - Cairo, Atena, Paris, Ankara, Istanbul,
  • 1974 - Tokio, Osaka,
  • 1975 - Scopje, Havana,
  • 1977 - Lisabona, Praga,
  • 1981 - Viena,
  • 1985 - Stuttgart, Veneția, Perugia

A executat ilustrații de carte la opere de Ionel Teodoreanu, Anton Bacalbașa, Petru Prânzei și Valentin Ciucă.[2]

Lucrări ale sale se găsesc în muzee din România: Muzeul Municipal din Huși, Muzeul de Artă din Iași, Muzeul de Artă din Piatra Neamț, Muzeul de Artă "Casa Simian" din Râmnicu Vâlcea[5], dar și în muzee și colecții particulare din străinătate: Rio de Janeiro, Valletta, Poitiers, Ciudad de Mexico, Praga, Franța, Italia, Israel, Grecia, Germania.[2]

Unul dintre cele mai controversate tablouri a fost cel în care cuplul Elena Ceaușescu și Nicolae Ceaușescu ciocnește un pahar cu vin roșu cu domnitorul Ștefan cel Mare, care scoate din tablou o mână în care ține un pahar.[6]

Opera[modificare | modificare sursă]

(selecție)

Activitatea didactică[modificare | modificare sursă]

A fost profesor universitar la Conservatorul George Enescu din Iași, unde a deținut și funcția de rector (1984-1990).[2]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Amintiri în timp, Editura Pallas, 2006

Distincții[modificare | modificare sursă]

  • Premiul II la Festivalul internațional al Tineretului (Varșovia, 1955)[4],
  • Medalia de argint la Festivalul internațional al Tineretului (Moscova, 1957)[4],
  • Premiul Ion Andreescu al Academiei (1976)[4],
  • Premiul internațional Colosseum, decernat de Centro d'Arte e Cultura Nuova Figurazione (Roma, 1979)[4],
  • Titlul de Profesor emerit (1980)[2]
  • Premiul criticii, decernat de UAP (1985)[4],
  • Diploma de Excelență pentru întreaga activitate, titlul de cetățean de onoare și ambasador al județului Iași (31 octombrie 2006)[8],
  • Titlul de excelență pentru întreaga activitate din partea Prefecturii Iași (30 noiembrie 2011).[7]

A fost decorat în 20 aprilie 1971 cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[9] și în 1 decembrie 2000 cu Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler.[10]

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Academia Europeană de Științe, Arte și Litere, Paris, Franța (membru din 1994) [5].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ileana Bratu: Dan Hatmanu (album), Editura Meridiane, București, 1967
  • Maria Hatmanu: Dan Hatmanu (album, 500 de pag.), Editura ARC 2000, Tipărit la R.A. Monitorul Oficial, 2005
  • Identități artistice la Roman, Ursachi Minodora, Ed. Mușatinia, Roman, 2013, p.68, 112-113 ISBN 978-606-8203-24-9

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri