Cuprom

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cuprom
TipCompanie privată
Fondată2003
SediuBucurești
Industriemetalurgie
Cifra de afaceri380 mil. USD (2007)
ProprietarHoria Pitulea, Horia Simu, Mircea Stroe
Angajați700
Prezență online
www.cuprom.ro

Cuprom este singurul producător de cupru electrolitic, cupru turnat în continuu și cablu de cupru din România și cel mai mare din Europa de Est (exceptând Rusia). Compania este deținută de oamenii de afaceri români Horia Simu și Horia Pitulea, supranumiți și „bancherii cuprului”[1].

Rafinăria Cuprom din Baia Mare are o capacitate anuală de producție de 40.000 de tone de catoade.

Fabrica Cuprom din Zalău, care utilizează tehnologia Contirod, este una dintre cele mai mari producătoare din Europa de fire din cupru cu o producție anuală de 70.000 de tone, producând în acelaș timp și alte tipuri de cabluri.

În anul 2007, Cuprom a cumpărat combinatul RTB Bor din Serbia, pentru suma de 400 milioane dolari[2]. De asemenea, Cuprom s-a angajat la investiții de peste 200 milioane dolari[2].

Cifra de afaceri:

Istoric[modificare | modificare sursă]

În februarie 1999, Allied Deals din Marea Britanie a achiziționat 50,89% din acțiunile Elcond Zalău de la Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), valoarea tranzacției fiind de 6,8 milioane dolari[7]. De asemenea, compania din Marea Britanie a preluat, în octombrie 1998, 69,99% din acțiunile Phoenix Baia Mare, pentru 37 milioane de dolari, suma incluzând și investițiile pentru modernizare, protecția mediului și capitalul de lucru[7]. În prima parte a anului 2002, RBG Resources, fosta Allied Deals, a intrat în faliment[7].

În primăvara lui 2003, cele două uzine românești de cupru - Pheonix Baia Mare și Elcond Zalău - așteptau să își închidă porțile[8]. Una dintre ele ajunsese pe mana AVAB-ului iar alta pe cea a unui lichidator, urmare a eșecurilor fostului acționar majoritar, grupul indian RBG, atât în România cât și pe plan internațional[8]. În acel moment doi bancheri, pe atunci vicepresedinți la Citibank România - Horia Pitulea și Horia Simu - au decis să cumpere, pentru că era ieftin - peste 3,6 milioane de dolari - și să restructureze[8]. După preluare, cei doi au aplicat un plan de restructurare: au unit uzinele sub numele Cuprom și au facut investiții de 10 milioane de dolari[8].

În anul 2003, Cuprom a preluat institutul Cepronef, care se ocupă cu cercetarea în sectorul de neferoase, iar în 2004 a achiziționat Ipronef, care are ca obiect de activitate proiectarea în același domeniu[6].

În anul 2007, consorțiul format de companiile Energo Mineral, Cuprom și Ipronef a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni de la Moldomin Moldova Nouă[9]. Prin contract, acesta s-a angajat să investească în exploatarea cupriferă aproximativ 120 de milioane de euro și să înființeze 350 de noi locuri de muncă[9]. Tot atunci, consorțiul a preluat și activitățile miniere ale Cuprumin Abrud, care deține exploatările de cupru de la Roșia Poieni, printr-un protocol care prevedea investiții de 150 de milioane de euro și menținerea unui număr minim de 450 de angajați[10][11]. În final, investițiile care ar fi trebuit realizate la Roșia Poieni nu au mai fost făcute, iar compania Energo Mineral a denunțat contractul ca urmare a scăderii prețului cuprului pe piața internațională[10].

Firma Energo Mineral este de asemenea deținută de Horia Simu și Horia Pitulea[12][13]. Energo Mineral (fostă Cuprom Resources) are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al produselor și minereurilor metalice și are sediul în Insulele Virgine Britanice[14].

La sfârșitul anului 2008, Cuprom a intrat în insolvabilitate de plată, dupa ce Tribunalul București a admis procedura de faliment[15]. În ianuarie 2009, compania a disponibilizat circa 192 de muncitori din cei 240 pe care îi mai avea[15].

Divizii[modificare | modificare sursă]

Cuprom Baia Mare[modificare | modificare sursă]

Phoenix Baia Mare a fost înființată în 1907, ca fabrică de acid sulfuric[16], în Ferneziu, aproape de Baia Mare. În 1925, proprietarii companiei chimice au cumpărat fabrica de sticlă din vecinătate, cu o suprafață de teren de 45 de hectare[16]. Acolo a fost mutat centrul de greutate al companiei, care a intrat pe piața metalurgiei metalelor neferoase[16]. De atunci, în Baia Mare fabrica produce sârme de cupru, dar și lingouri de aur și de argint, din materiile prime de pe piața românească[16]. In perioada interbelică, fabrica a cunoscut o perioadă de glorie[16]. România era unul dintre cei mai importanți producători din Europa de metale prețioase[16]. De asemenea, cuprul produs în Baia Mare ajungea pe piețele din România, Cehoslovacia, Polonia sau Germania[16]. La începutul perioadei comuniste, fabrica a fost naționalizată[16]. După 1989, Phoenix a redevenit o societate comercială privată[16]. Managementul dezastruos și situația economică de după prăbușirea regimului comunist au dus la degradarea situației financiare a companiei, care și-a pierdut o mare parte din clienții tradiționali[16].

Cuprom Baia Mare este recunoscută ca fiind singura fabrică din România care produce cupru rafinat electrolitic (99.99 % Cu), având o capacitate de producție de 40.000 de tone pe an; fiind de asemenea și producător de aur și argint (minim 99.96 % Au/Ag), având o capacitate anuală de producție de 12 tone pe an pentru aur respectiv 120 tone pe an pentru argint.

Cuprom Zalău[modificare | modificare sursă]

În România, Cuprom Zalău (fost Elcond Zalău) este singurul producător de cupru turnat în continuu cu o producție anuală nominală de 73.000 tone/an. Cuprom Zalău este singurul producător din România de sârmă turnată și laminată, sârmă trefilată, toron și conductoare emailate din cupru[17]. În 2002, compania a raportat un profit net de 7,4 miliarde lei vechi la o cifră de afaceri de 1.264,8 miliarde lei vechi[7]. Elcond avea 250 de angajați în anul 2006, față de 3.000 înainte de 1989[8].

Conducere[modificare | modificare sursă]

Majoritatea industriei de cupru din România a fost în colaps când în 2003 un grup de investitori români, doi bancheri, Horia Pitulea și Horia Simu și un avocat Mircea Stroe au decis să cumpere tot.

Aceștia au format Cuprom (Cuprul Românesc) și cu această companie au cumpărat Phoenix Baia Mare și Elcond Zalău pentru numai 3.6 milioane de dolari.

De asemenea compania a cumpărat de la statul Român și două mine de cupru pentru a avea materiale prime pentru rafinării, în același timp angajându-se să investească 370 milioane de dolari în acestea.

Simu și Pitulea controlează și compania Nordexho, care este acționar majoritar la producătorul de sticlă GlassCorp, înființat în 2005[18].

Controverse[modificare | modificare sursă]

În 2006 Cuprom a câștigat licitația pentru compania sârbă RTB Bor cu un preț de 400 milioane de dolari și alte investiții de 150 milioane de dolari dar din cauza incapacității de plată a companiei, guvernul sârb a anulat licitația. În Noiembrie 2007, RTB Bor a fost vândută companiei austriece A-Tek pentru un preț de 466 milioane de dolari și alte investiții de 273 milioane de dolari.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ce afaceri mai au “bancherii cuprului”, 23 dec 2008, zf.ro, accesat la 25 octombrie 2010
  2. ^ a b Privatizarea in varianta sarbeasca bate tocmeala romaneasca, 23 martie 2007, sfin.ro, accesat la 12 martie 2010
  3. ^ Cuprom: Pentru 2009, ne asteptam la o productie constanta, 20 noiembrie 2008, wall-stret.ro, accesat la 25 octombrie 2010
  4. ^ Cuprom ar putea renunta la sarbii de la RTB Bor, 19 aprilie 2007, wall-street.ro, accesat la 22 ianuarie 2010
  5. ^ Cuprom se extinde in Balcani cu bani atrasi din piata financiara londoneza, 19 decembrie 2006, wall-street.ro, accesat la 22 ianuarie 2010
  6. ^ a b Restructurarea se simte in conturile Cuprom: afaceri de patru ori mai mari in 2004, 7 feb 2005, zf.ro, accesat la 24 octombrie 2010
  7. ^ a b c d Elcond Zalau, spre delistare, 20 ian 2004, zf.ro, accesat la 25 octombrie 2010
  8. ^ a b c d e BANCHERII CUPRULUI, 14 martie 2006, businessmagazin.ro, accesat la 25 octombrie 2010
  9. ^ a b "Moldomin", salvata de la faliment de Cuprom, 21 septembrie 2007, romanialibera.ro, accesat la 14 noiembrie 2010
  10. ^ a b Alba Iulia: Situația de la Roșia Poieni a fost analizată la Guvern, 30 iul 2009, adevarul.ro, accesat la 15 noiembrie 2010
  11. ^ Peste 240 milioane de euro investite în două mine românești, 17 apr 2007, adevarul.ro, accesat la 15 noiembrie 2010
  12. ^ Alba Iulia: Energo Mineral București denunță contractul cu societatea Cupru Min Abrud, 9 iul 2009, adevarul.ro, accesat la 15 noiembrie 2010
  13. ^ Cuprom: Vom analiza oportunitatea cumpararii Cupru Min Abrud, 10 nov. 2008, dailybusiness.ro, accesat la 15 noiembrie 2010
  14. ^ Firme din paradisuri fiscale, 2006-01-30, gazetademaramures.ro, accesat la 15 noiembrie 2010
  15. ^ a b Angajatii disponibilizati de la Cuprom Baia Mare cer plati compensatorii, 21 ianuarie 2009, wall-stret.ro, accesat la 25 octombrie 2010
  16. ^ a b c d e f g h i j Simu si Pitulea s-au trezit cu bete’n roatele de cupru, cluj.ghimpele.ro, accesat la 25 octombrie 2010
  17. ^ Prezentarea companiei, cuprom.com, accesat la 25 octombrie 2010
  18. ^ Sefii Cuprom investesc in productia de geam, accesat la 26 aprilie 2009

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]