TMK Artrom

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

TMK-ARTROM Slatina este o companie din România specializată în producția de țevi din oțel fără sudură[1], situată în sudul României, în orașul Slatina. Compania produce conducte fără sudură pentru aplicații industriale, inclusiv pentru inginerie mecanică și pentru industria de automobile[2]. Mai mult de 80% din producția fabricii este destinată vânzărilor în afara României, în special în țări din UE, SUA și Canada[3].

TMK-ARTROM gestionează astăzi toate activitățile Diviziei Europene TMK ca unitate de management general pentru toate cele cinci companii ale diviziei[4]:

- TMK-ARTROM SA, în Slatina, Romania;

- TMK-RESITA SA, în Resița, Romania;

- TMK-Italia s.r.l, în Lecco, Italia[5];

- TMK-Europe GmbH, în Dusseldorf, Germania;

- TMK-Industrial Solutions LLC în Houston, Statele Unite ale Americii.

Rolul Diviziei Europene este acela de a gestiona în integralitate afacerile TMK în Europa, devenind un punct central al afacerilor globale ale TMK in domeniul tevilor pentru aplicatii industriale produse in cadrul uzinelor TMK din intreaga lume. Divizia Europeana TMK este singurul canal de vânzare pentru toate produsele TMK (țevi industriale și OCTG). Pentru piața americană, este singurul canal de vânzare pentru țevile industriale ale TMK[6].

Istoric[modificare | modificare sursă]

TMK-ARTROM a fost înființată în 1982, ca societate de stat, sub numele de IT Slatina, iar producția sa a început în 1988. A fost transformată în societate cu răspundere limitată în 1991 și redenumită ARTROM SA. În data de 20 noiembrie 1995, compania și-a listat acțiunile la Bursa de Valori București. Apoi, ARTROM SA a trecut prin procesul de privatizare și a devenit o societate pe acțiuni public-privată în data de 30 aprilie 1999, cu compania austriacă STARO GmbH ca acționar majoritar. În 2001, compania germană Sinara Handel GmbH (denumită astăzi TMK-EUROPE) a cumpărat o participație de control la ARTROM SA[7]. Pe data de 1 martie 2006, ARTROM SA s-a alăturat celui de-al doilea mare producător de țevi din lume și a devenit parte a grupului de companii TMK, schimbându-și numele pentru ultima oară în TMK-ARTROM.

În februarie 2007 a fost pusă în funcțiune o nouă linie de fabricare a țevilor - un CPE (Elongator de Piercing Cross). Ca rezultat, capacitatea de producție a TMK-ARTROM atinge acum 200.000 de tone pe an[8].

În urma unei investiții de 36 milioane de euro, in februarie 2018 TMK Artrom lansează un complex de tratamente termice care permite companiei să-și crească segmentul de produse premium[9].

În decembrie 2018 TMK-ARTROM a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni (99.99%) la TMK Reșița, care este singurul furnizor de materie primă al TMK-ARTROM.

În ultimii ani, TMK-ARTROM și TMK Resița au trecut printr-un amplu proces de modernizare devenind un sistem integrat de productie.


TMK-ARTROM gestionează azi toate activitățile Diviziei Europene TMK ca Unitate de Management General pentru toate companiile Diviziei Europene.[10]

Număr de angajați în 2018: circa 1490[11]

Cifra de afaceri în 2017: 370 mil. euro[12]

Vezi și

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ TMK Artom va vinde tevi de otel catre TMK Global AG in valoare de 11,5 milioane dolari, 30 mai 2007, wall-stret.ro, accesat la 12 ianuarie 2010
  2. ^ „TMK-ARTROM, Inovație și produse High-Tech”. Accesat în . 
  3. ^ „TMK-ARTROM, Inovație și produse High-Tech”. Accesat în . 
  4. ^ „TMK INAUGUREAZA O INVESTITIE DE 10 MILIOANE DE EURO LA SLATINA”. Accesat în . 
  5. ^ Roxana Rosu. „Producătorul de ţevi TMK-Artrom Slatina preia TMK Italia pentru 1,7 mil.euro”. Accesat în . 
  6. ^ „TMK-ARTROM, Inovație și produse High-Tech”. Accesat în . 
  7. ^ Alina Mitran. „VIDEO Ambasadorul Rusiei, la fabrica din Slatina controlată de grupul rusesc TMK: „Schimburile economice au atins o cifră de 4 miliarde de dolari". Accesat în . 
  8. ^ Georgiana Raicu. „Olt.TMK-ARTROM SA investește, se dezvoltă și creează locuri de muncă”. Accesat în . 
  9. ^ „TMK Artrom Slatina creează 245 de locuri de muncă prin investiţia de 36 mil. euro în noua secţie de tratamente termice pentru ţevi”. Accesat în . 
  10. ^ Nina Curița. „În cadrul unui interviu acordat în exclusivitate, directorul general al Diviziei Europene a TMK ne-a dezvăluit lucruri inedite despre uzina reşiţeană şi viitorul ei, despre importanţa TMK-ARTROM şi TMK- REŞIŢA pentru industria românească”. Accesat în . 
  11. ^ „TMK-ARTROM, Inovație și produse High-Tech”. Accesat în . 
  12. ^ „TMK-Artrom, tehnologie premium în metalurgia „Made in Romania". Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]