Cultura Gumelnița de pe Valea Mostiștei

Cultura Gumelnița de pe Valea Mostiștei
Zonă geografică	Muntenia, Dobrogea, Bugeac
Perioadă	Eneolitic
Perioadă	mileniul V î.e.n
Situl tip	Măgura Gumelnița
Situri importante	Sultana-Malul Roșu, Măriuța, Șeinoiu, Măgureni, Vlădiceasca
Precedat de	Cultura Boian
Urmat de	Cultura Cernavodă

Cultura Gumelnița de pe valea Mostiștei este numele dat de arheologi Culturii Gumelnița din a doua jumătate a mileniului V î.e.n., a cărei arie de răspândire se află în România, pe valea râului Mostiștea.

Istoricul cercetărilor

Tell-ul de la Sultana - Malu Roșu în 1920

Regiunea Mostiștea -- Harta Arheologică a României din 1920 -- după Radu Vulpe (1924)

În lipsa unor izvoare documentare scrise, din cauză că perioada analizată se află în preistorie, cunoașterea vieții comunităților neo-eneolitice s-au confruntat dintotdeauna cu problemele dificile ale căutărilor arheologice. De aceea o săpătură/excavație de bună calitate se constituie a fi cea mai importantă dintre etapele cercetării arheologice. Valea râului Mostiștea a fost în prim-planul atenției arheologiei din România de la începutul secolului al XX-lea, ea făcând parte din zonele cele mai intens studiate de arheologi.

Cercetările au debutat cu investigațiile lui Vladimir Dumitrescu și Radu Vulpe și apoi cu prima cercetare științifică a lui Vladimir Dumitrescu și Ioan Andrieșescu din al doilea deceniu al secolului al XX-lea. Totul a continuat cu săpăturile aleatoare ale lui Dinu V. Rosetti și cu escapadele de colectare de materiale ale lui Barbu Ionescu. Au urmat apoi, unele cercetări făcute sporadic de muzeele din Oltenița și Călărași. Apogeul a avut loc în perioada anilor 1970 - 1989 când s-au făcut săpături de salvare arheologică derulate pe fondul unor lucrări de îmbunătățiri funciare ale cursului râului. S-au format astfel, grupuri de arheologi care aparțineau instituțiilor de profil din România, așa cum au fost Constantin Isăcescu, Mihai Șimon, Cornel Bălcescu, Done Șerbănescu, George Trohani, etc.

După Revoluția din 1989, s-au continuat unele din săpături deja începute, așa cum au fost cele de la tell-ul de la Măriuța studiat de Mihai Șimon sau necropolele din Sultana-Valea Orbului unde a activat Done Șerbănescu. S-au reluat apoi, cercetările sistematice pentru așezările de tip tell aflate pe Mostiștea la Sultana-Malu Roșu și la Măriuța. Ele au fost coagulate în proiecte de cercetare arheologică multianuale și inter-disciplinare. La începutul mileniului al III-lea au fost reconsiderate unele proiecte mai vechi, așa cum au fost demersurile de repertoriere a siturilor neo-eneolitice de pe Mostiștea și cartarea lor.

De-a lungul anilor, așezările eneolitice de pe Valea Mostiștei au atras interesul arheologilor din București, Giurgiu, Oltenița și Călărași, fapt care a determinat o largă popularizare științifică prin numărul mare de publicații ce au fost dedicate acestora. Acest interes a adus și un dezavantaj logistic cauzat de o împrăștiere majoră a materialelor arheologice între diferitele instituții și muzeele care s-au ocupat efectiv de cercetări. Semnificativ de menționat este situația materialelor de la Sultana, care se regăsesc la Muzeul Național de Istorie a României, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița, Muzeul Dunării de Jos din Călărași, precum și la Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu. În anul 2012 - 2013 au apărut date recente despre situl Sultana - Malu Roșu, tot 2012 informații noi despre bazinul Mostiștei, în 2013 informații noi despre tell-ul de la Vlădiceasca-Ghergălăul, în 2014 au fost publicate carnetele de șantier de la siturile Măriuța și Șeinoiu ale lui Mihai Șimon.

Cadrul natural al Văii Mostiștea

Bazinul hidrografic al Mostiștei

Bazinul hidrografic al Văii Mostiștea are o suprafață de 1734 km², ceea ce-l califică a fi cel mai mare bazin din Câmpia Română. În ziua de astăzi, cursul râului este unul lin datorită lucrărilor de amenajare hidrografică care s-au făcut și care l-au transformat într-un sistem de circa 150 de lacuri artificiale. Lungimea totală a cursului este de 92 km. Râul are de o parte și de alta a lui o serie de văi secate sau cu apă puțină denumite popular mostiști. Vintilă M. Mihăilescu a considerat că de la acestea și-ar trage numele Râul Mostiștea.

• Vezi articolul principal Râul Mostiștea.

Valea Mostiștei este încadrată în subregiunea geomorfologică Argeș - Valea Sărății - Mostiștea, care este definită ca o câmpie ce face tranziția dintre partea mai înaltă din vest și cea mai joasă din est. Această subregiune este considerată a fi o zonă de tranziție spre dealuri și cea mai întinsă câmpie de divagare. Valea se află în Câmpia Mostiștei, fiind mărginită la nord de Câmpia Vlăsiei, la est de Câmpia Bărăganului, la sud de fluviul Dunărea și la vest de Câmpia Burnazului. Zona are mai multe subdiviziuni: Câmpul Vânătei, Câmpul Belciugatele, Câmpul Mostiștei de Sus, Câmpul Cogealac-Burduf și Câmpul Ciornulesei.

După cum se știe, izvorul Mostiștei se află în localitatea Dascălul. Râul are șapte afluenți: patru pe partea stângă, râul Valea Livezilor, Colceag, Vânăta și Argova, și doi pe partea dreaptă: Belciugatele și Corâta.

Siturile de pe valea râului Mostiștea

Datorită poziției geografice, regiunea marcată de bazinul hidrografic al râului Mostiștea, a fost din cele mai îndepărtate timpuri propice locuirii umane. Ca urmare a cercetărilor de teren care s-au efectuat în deceniul al șaptelea al secolului al XX-lea, s-au descoperit peste 130 de situri arheologice a căror datare aparține tuturor perioadelor istorice. S-a determinat astfel că, se atestă arheologic o continuitate de locuire umana care pornește din neolitic și care ajunge în contemporaneitate. Primele cercetări care s-au făcut în acestă zonă au fost demarate în anul 1923 de Radu Vulpe împreună cu Vladimir Dumitrescu, cercetători care au analizat perieghetic ( Descriere detaliată, ghid. În lumea antică, existau ghizi (periegetes) care conduceau călătorii în jurul templelor, monumentelor și orașelor. ) toată regiunea aflată între râul Mostiștea și orașul Călărași. Tot în 1923 au început săpăturile la tell-ul de la Sultana-Malul Roșu, tell care a fost studiat anterior de Ioan Andrieșescu, rezultatele cercetării sale fiind publicate în 1924.

Sultana - Malu Roșu - modelare 3D

D.V. Rosetti a început, în anul 1938, mici săpături la tell-ul de la Măgureni, la punctul Pârlita sau Ghergălău, din comuna Sărulești, județul Călărași. În anul 1981 cercetările asupra sitului de la Măgureni au fost reluate de Cornel Hălcescu, însă concluziile la care a ajuns Hălcescu nu au fost publicate niciodată, ele s-au pierdut. Din informațiile răzlețe care s-au păstrat despre acest sit, sunt cele de localizare a lui pe un ostrov în mijlocul lacului și stratigrafia lui conținea un nivel gulmenițean de tip A2 și un altul catalogat fazei B1.

În anii 1972 - 1975, 1978, 1980 - 1983, s-au făcut cercetări la tell-urile de la Vlădiceasca, punctele Ghergălăul Mic și Ghergălăul Mare, din comuna Valea Argovei, județul Călărași. Rezultatele stratigrafice relevă la tell-ul de la Ghergălăul Mare o locuire din timpul Culturii Boian, faza Vidra, anterioară Culturii Gumelnița. Straturile gulmenițene se încadrează în fazele A1 și A2, respectiv B1. Locuirea ulterioară, post-gulmenițeană, este o așezare geto-dacică datată în perioada secolelor al III-lea -- I î.e.n. La Ghergălăul Mare, în anul 1973, Barbu Ionescu a efectuat săpături în zona de est al tell-ului pe circa 300 m², direct în straturile eneolitice. Cercetările lui Ionescu au fost reluate ulterior de Done Șerbănescu. Pe de altă parte, stratul de cultură Gumelnița găsit la tell-ul de la Ghergălăul Mic, studiat de Petre Roman, nu are o grosime mai mare de doi metri

Arheologul Mihai Șimon a făcut săpături între anii 1981 - 1984 la tell-ul de la Șeinoiu. Șimon a găsit aici o stratigrafie care nu este mai mare de 2.5 m și care atestă fazele A2 și B1 ale culturii Gumelnița. S-au găsit pe amândouă nivelele urme de locuințe incendiate. Rezultatele și concluziile pe care le-a tras Șimon ca urmare a săpăturilor de la Măriuța și Șeinoiu, însemnări, desene, rapoarte de săpătură, aflate la Arhiva Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, au fost publicate cu ajutorul lui Mihai Ștefan Florea și Cristian Eduard Ștefan în anul 2014. Contribuția lui Șimon a fost valoroasă pentru că a adus noi informații despre complexele de locuire, despre stratigrafia siturilor, precum și despre materialele găsite în cele două tell-uri de pe Valea Mostiștei.

În comuna Sărulești s-a executat în anul 1982 un sondaj în cadrul șantierului arhelogic „Valea Mostiștei”, unde s-a descoperit fragmente ceramice din faza A2 Gumelnița la o adâncime de -0.60 / - 0.80 m. Fragmentele au fost asociate unor fragmente de chirpici și a unei vetre.În 1984 s-a organizat o expediție de salvare a tell-ului de la Măriuța, de la punctul La Movilă, comuna Belciugatele, județul Călărași. Totul a fost coordonat de Mihai Șimon, care a reluat ulterior săpăturile în anul 1991. Șimon a evidențiat în stratigrafia sitului două niveluri care au aparținut fazei B1 Gumelnița. Un colectiv care aparținea Muzeului Dunării de Jos din Călărași a reluat săpăturile la Măriuța în anul 2000. Toate lucrările s-au concentrat pe zona neafectată a tell-ului, pe o suprafață de circa 144 m² care a fost împărțită în sectoare de 6 x 6 m. S-a descoperit astfel, un nivel de locuințe neincendiate ce nu au fost găsite anterior de Șimon. De-a lungul a mai multor campanii s-au relevat resturile a două locuințe neincendiate la situl din Măriuța. În anul 2004 s-a descoperit necropola așezării și s-au identificat nouă morminte de înhumație, șapte aparținând de cultura Gumelnița.

• 
  tell-ul de la Măgureni
• 
  tell-ul de la Lunca - La Grădini
• 
  tell-ul de la Măriuța - Movilă
• 
  tell-ul de la Sultana - Malu Roșu
• 
  tell-ul de la Șeinoiu

În anul 2012 a avut loc o campanie de săpături la așezarea Boian de la Sultana-Ghețărie/Rățărie. Au fost trasate atunci, patru suprafețe pentru a se putea verifica informațiile existente despre sit. S-au descoperit astfel, trei morminte de înhumație, unul Gumelnița, restul cu o datare post-neolitice. În 2014 s-a descoperit la Sultana o necropolă eneolitică, cu trei morminte de înhumație, numită Sultana-Școala Veche.

Urme ale locuirilor gulmenițene au fost mereu menționate pe întreaga zonă a bazinului hidrografic al Mostiștei. Interesul arheologic pentru această regiune a rămas nealterat, pentru că în perioada 2006 - 2008 s-a înființat un proiect european gestionat de cIMeC ( European Lanscape Past, Present and Future - Culture 2006 ). În cadrul acestuia bazinul Mostiștei a fost supus unui studiu perieghetic care a avut un bogat suport logistic modern - GPS și fotografii aeriene. Dacă în 1970 erau cartografiate circa 130 de situri în această zonă, ca urmare al proiectului european s-a ajuns la 333 de situri în 2014. Creșterea se datorează și faptului că de această dată s-a acordat o atenție deosebită și zonelor afluente Mostiștei, unde s-au identificat 203 puncte de interes. Din păcate, toate punctele de interes nou descoperite fac parte din hinterlandul marilor așezări de tip tell, ele fiind amintite la unele materiale arheologice existente fără a avea o evidență rezultată ca urmare a unor săpături arheologice.

În deceniul al doilea al secolului al XXI-lea, studiile care se efectueză pe Valea Mostiștei nu au fost limitate de cercetări doar de tip perieghetic sau arheologic. Exista și alte direcții de cercetare prin care se urmărește evoluția trecutului acestei zone, nu numai din perspectiva locuirii umane. Din anul 2012 s-au făcut studii cu ocazia campaniei de la Sultana-Pupăza-Frăsinet. Aici s-au făcut carotaje sedimentologice și palinologice care urmăreau analiza paleoecologică în vederea reconstituirii vegeteției specifice din perioada eneolitică, totul ducând la o înțelegere mai aprofundată a evoluției râului Mostiștea.

• Siturile arheologice de pe Valea Mostiștei -- Boian, Gumelnița, Hallstatt, Cernavodă, La Tène, Sântana de Mureș, Dridu etc.
• 
  ... zona Dascălu - Gostilele
• 
  ... zona Cojești/Gostilele - Gurbănești
• 
  ... zona Gurbănești-Valea Argovei-Frăsinet
• 
  ... din jurul Iezerului Mostiștea

Așezările de tip tell de pe valea râului Mostiștea

„... În regiunea Mostiștei așezările umane se înșiră, de obicei, de-a lungul văilor pe povârniș, în așa fel încât începând de la Tămădău și chiar mai de sus, ele abia pot fi ghicite după coroanele copacilor ce răsar la orizont când vii dinspre București ori Bărăgan. Înșirarea caselor pe povârniș amintește risipirea celor de pe malul Nistrului sau rânduirea în amfiteatru a aglomerărilor omenești din podgorii. Acest caracter de amfiteatru înverzit se accentuează în josul Mostiștei. E tipică astfel așezarea Obileștilor, Tăricenilor, Odăii Vladichii, a căror prezență nici nu se bănuiește de pe câmpul înalt.”
----- Vintilă Mihăilescu -- Vlăsia și Mostiștea, Evoluția geografică a două regiuni din Câmpia Română, Buletinul Societății Române de Geografie, Anul XL III, 1924, Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate Anonimă, București, 1925.

Observațiile pe care le-a făcut Vintilă Mihăilescu în al doilea deceniu al secolului al XX-lea sunt valabile și după o sută de ani. Vechile așezări, chiar dacă sunt tell-uri, sunt foarte bine camuflate în peisajul tipic de câmpie, însă ele nu scapă unui ochi avizat. Școala românească de arheologie a definit termenul de eneolitic ca un interval de timp cuprins între anii 5.000 - 3.900 î.e.n. Anterior acestei definiri, în literatura de specialitate din România se folosea termenul de neolitic final sau neolitic târziu. În străinătate se folosea noțiunea de Chalcolithic sau Epoca cuprului ( Copper age ). Caracteristicile epocii eneolitice sunt definite de folosirea de către om a primelor obiecte făcute din metal, epoca fiind cea în care s-a început prelucrarea locală a acestor materii prime. Paralel, omul a făcut progrese în șlefuirea pietrei, precum și în folosirea și prelucrarea altor tipuri de materii prime. În această epocă a luat amploare evoluția așezărilor umane și modul de organizare a spațiului pe care îl destinau locuirii.

Obiectivele atribuite Culturii Gumelnița de pe Valea Mostiștei pot fi categorizate în așezări de tip tell, așezări deschise, necropole și puncte cu semnalări de material arheologic. Astfel, există așezări atestate de-a lungul văii de la sud la nord, după cum urmează: Sultana-Malu Roșu, Vlădiceasca II ( Ghergălăul Mic ), Vlădiceasca I ( Ghergălăul Mare ), Măgureni, Șeinoiu și Măriuța-La Movilă.

Cod LMI	Denumire	Localitate	Localizare	Datare, Creatori	Imagine
(RAN: 104216.03 Fișă cimec)	Așezare și necropolă la Situl arheologic de la Sultana-Malul Roșu	sat Sultana-Malu Roșu; comuna Mânăstirea	Situl se află la 300 m nord-est de sat, pe malul de sud al lacului Mostiștea. 44.26133°N 26.86968°E (Așezare și necropolă la Situl arheologic de la Sultana-Malul Roșu)	Neolitic, cultura Gumelnița
CL-I-s-B-14528 (RAN: 94143.01)	Așezare	sat Alexandru Odobescu; comuna Alexandru Odobescu	„Ostrovul Barza”, insulă inundabilă în partea de nord a satului Alexandru Odobescu, pe malul stâng al lacului Gălățui	Eneolitic, Cultura Gumelnița
CL-I-s-B-14581 (RAN: 105516.01)	Așezare tip tell	sat Șeinoiu; comuna Tămădău Mare	„Movila din cimitir”, pe malul stâng al Mostiștei, vizavi de satul Șeinoiu, în vechiul cimitir 44.43945°N 26.58389°E (Așezare tip tell)	Eneolitic, cultura Gumelnița
CL-I-m-B-14590.03	Așezare	sat Vărăști; comuna Dorobanțu	„Grindul Grădiștea Ulmilor”, la marginea de sud-est a satului Vărăști, în mijlocul fostului lac Boian, la 3 km sud de șoseaua Oltenița-Călărași	Eneolitic, cultura Gumelnița
CL-I-m-B-14590.04	Necropolă	sat Vărăști; comuna Dorobanțu	„Grindul Grădiștea Ulmilor”, la marginea de sud-est a satului Vărăști, în mijlocul fostului lac Boian, la 3 km sud de șoseaua Oltenița-Călărași	Eneolitic, cultura Gumelnița
CL-I-m-B-14591.02	Așezare tip tell	sat Vlădiceasca; comuna Valea Argovei	„Gherghelăul Mic”, la sud-vest de sat, ostroave inundate, în mijlocul lacului Frăsinet.	Eneolitic, cultura Gumelnița
CL-I-m-B-14592.02	Așezare tip tell	sat Vlădiceasca; comuna Valea Argovei	„Gherghelăul Mare”, la sud-vest de sat, ostroave inundate, în mijlocul lacului Frăsinet	Eneolitic, Cultura Gumelnița

Bibliografie

• Andrieșescu. I. -- Les fouilles de Sultana' Arhivat în 9 februarie 2021, la Wayback Machine.', Dacia, 1, București, 1924, 51-107 [Publicație]
• Theodor Ignat -- Cultura Gumelnița pe valea Mostiștei, Editura Muzeului Municipiului București, București, 2018, ISBN 978-606-8717-25-8
• Alaiba R., Alaiba V. -- Banca Gară - Șapte Case. Ceramica - forme, funcții, proporții. Acta Moldavie Meridionalis XXX, 2009, p. 9-36.
• Andreescu R. R. -- Sultana, sit unicat în sud - estul Europei, în Marinescu-Bîlcu S. (coordonator) O civilizație "necunoscută": Gumelnița, CD-ROM, cIMeC, București, 2001.
• Andreescu R. R., Popa T. -- Sultana. Plastica de os, Buletinul Muzeului "Teohari Antonescu" 5-6, 1999-2000, p. 133-141.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Parnic V., Oprea V. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărași, Punct: Malu Roșu, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, cIMeC, București, 2002.
• Andreescu R. R. -- Plastica antropomorfă gumelnițeană. Analiză primară, Daim, București, 2002.
• Andreescu R. R., Popa T. -- Sultana-Malu Roșu. Catalog selectiv, Cercetări Arheologice XII, 2003, p. 59-68.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Rădulescu F., Oană V. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, cIMeC, București, 2003.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Topârceanu A., Oană V., Mirea P., Enăchescu C., Ungureanu M. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, cIMeC, București, 2004.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Oană V., Mirea P., Voinea V., Haită C., Enăchescu C., Ungureanu M. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, cIMeC, București, 2005.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Moldoveanu K., Oană V., Mirea P., Voinea V., Haită C., Neagu G., Potârniche T. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005 cIMeC, București, 2006.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Ignat T., Haită C., Soficaru A., Gatej M. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărași, Punct: Malu Roșu, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, cIMeC, București, 2007.
• Andreescu R. R. -- Începuturile europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, cIMeC, București, 2007.
• Andreescu R. R., Lazăr C. -- Valea Mostistei. Asezarea gumelnițeană de la Sultana-Malu Roșu, Cercetări Arheologice XIV-XV, 2008, p.55-76.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Florea M., Ignat T., Parnic V., Oană V., Gabudeanu R., Iordan T., Neagu M., Astaloș C., Soficaru A., Ion A., Nica T., Androne O., Bem C., Sandric I., Nicolae C. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2007, cIMeC, București, 2008.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Florea M., Moldoveanu K., Ignat T., Ion A., Soficaru A., Bălășescu A., Radu V., Chitonu M. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2008, Valachica, XXI-XXII, cIMeC, Târgoviște, 2009.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Florea M., Moldoveanu K., Haită C., Bălășescu A., Radu V., Ignat T., Soficaru A., Ion A., Neagu G., Chitonu M., Mărgărit M. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2009, cIMeC, București, 2010.
• Andreescu R. R., Moldoveanu K., Bem C. -- The Eneolithic settlements from Gumelnița, Sultana and Căscioarele. An environment analysis, Studii de Preistorie 10, 2010, p. 81-93.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Florea M., Opriș V., Voicu M., Ignat T., Vasile G., Parnic V., Chitonu M. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2010, cIMeC, București, 2011.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Florea M., Opriș V., Voicu M., Haită C., Radu V., Vasile G., Bălășescu A., Ignat T., Nicolae C., Golea M., Șendrea L., Danu M., Parnic V., Neagu M. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2012, cIMeC, București, 2013.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Florea M., Opriș V., Voicu M., Crăciunescu I., Ignat T., Bălășescu A., Radu V., Vasile GN Mărgărit M., Nicolae C., Astaloș C., Golea M., Șendrea L., Parnic V., Neagu M., Pârvan Iulia. -- Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărasi, Punct: Malu Roșu, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2013, cIMeC, București, 2014.
• Andreescu R. R., Lazăr C., Florea M., Dumitrașcu E., Opriș V., Voicu M., Crăciunescu I., Golea M., Darie A., Bălășescu A., Radu V., Vasile G., Ignat T., Mărgărit M., Nicolae C., Sandu R., Șendrea L., Parnic V., Neagu M., Chitonu M., Pârvan I. -- Sultana, com. Călărași Punct: Malu-Roșu, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2008, cIMeC, Bucuresti, 2015.
• Bréhard S., Bălășescu A. -- What's behind the tell phenomenon? An archaeozoological approach of Eneolithic sites in Romania, Journal of Archaeological Science 39, 10, 2012, p. 3167-3183;
• Burenhult G. -- Les echanges du kula, Les populations traditionnelles, Bordas, Paris, 1995, p. 110-111.
• Burens A., Ailincăi S., Micu C., Carozza L., Lăzurcă E. -- Premises observations sur les techniques de faonnage et de finition de la ceramique chalcolithique Gumelnița A2 du site de Carcaliu (Dobroudja, Roumanie), Studii de Preistorie 7, 2010, p. 95-123.
• Byrd J. E., Owens D. D. Jr. -- A method for measuring relative abundance of fragmented archaeological ceramics, Journal of Field Archaeology 24, 3, 1997, p. 315- 320;
• Caraiani L. -- Amenajarea pentru irigații a perimetrului Mostiștea, Probleme Agricole 3, 1971, p. 72-80.
• Chapman J. -- Fragmentation in archaeology: People, places and broken objects in the prehistory of South Eastern Europe. London: Routledge, 2000.
• Chapman J. -- Contextual archaeology and burnt house assemblages: categorical analysis of pottery from late neolithic Căscioarele, Romania, Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos XXII, 2005, p. 279-296.
• Chohadzhiev A. -- The Hotnitsa tell — 50 years later. Eight years of the new excavations — Some results and perspectives, în F. Drasovean, D. L. Ciobotaru, M. Maddison (eds.), Ten years after: the Neolithic of the Balkans, as uncovered by the last decade of research, Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica 49, Marineasa, Timișoara, 2009, p. 67-84.
• Cojocaru V., Șerbănescu D. -- Nuclear analiyses of some eneolithic gold artifacts discovered in the Călărași district, Romania, Thraco-Dacica XXIII, 1-2, 2002, p. 85-91.
• Comșa E. -- Contribuție la cunoașterea ritului funerar al purtătorilor culturii Gumelnița. Grupul de morminte de la Dridu, Aluta. Publicația Muzeului din Sf. Gheorghe I, 1980, p. 23-32.
• Comșa E. -- Neoliticul pe teritoriul României — considerații, Editura Academiei R.S.R., București, 1987.
• Comșa E. -- Necropola gumelnițeană de la Vărăști, Analele Banatului S.N. IV , 1, 1995a, p. 55-193.
• Comșa E. -- Figurinele antropomorfe din epoca neolitică, București, 1995b.
• Danciu S., Rădulescu F. -- Catalogul monumentelor istorice - Județul Călărași, DJPCCPCN Călărași, Călărași, 2008.
• Darie A. -- Considerații generale privind podoabele de metal din perioada neoeneolitică din spațiul de sud-est al României: piesele de cupru, Buletinul Muzeului Județean Teleorman 7, 2015, p. 85-96.
• David N. -- Mortuary Practices, Ideology and Society in the Central Mandara Highlands, North Cameroon, în C. Baroin, D. Barreteau, C. Von Graffenried. (eds.), Mort et rites funeraires dans le bassin du lac Tchad. Actes du Colloque Mega-Tchad, Colloques et Seminaires, Bondy (FRA), 1990/09/12-14, Editions de l'Orstom, Paris, 1995, p. 75- 101.
• Dumitrescu V1., Bolomey A., Mogoșan F. -- Esquisse d'une prehistoire de la Roumanie, Editura Enciclopedică, București, 1983.
• Gătej M., Soficaru A., Mirițoiu N. -- Expertiza antropologică a osemintelor umane de la Măriuța ( comuna Belciugatele, jud. Călărași ), Studii de Preistorie 4, 2007, p. 159-167.
• Georgiev G., Anghelov N. -- Razkopki na seliśtnata mogila do Ruse prez 1950-1953, Izvestija na Arheologiskija Institut XXI, 1957, p. 41-127.
• Gheorghiu D. -- Skeuomorphs on the rhetoric of material in the Gumelnița tradition, Documenta Praehistorica XXXIX, 2012, p. 287-294.
• Ghiță C. -- The microrelief as result of morphohydroclimatic conditions in Mostiștea river basin, Revista de Geomorfologie 10, 2008, p. 103-111.
• Ghiță C. -- Geneza, evoluția si dinamica actuală a bazinelor morfohidrografice autohtone din Câmpia Română de est cu aplicații la bazinul Mostiștea, rezumatul tezei de doctorat, Universitatea din București, București, 2009.
• Glodariu I. -- Contribuții la cronologia ceramicii dacice în epoca Latene târzie, în Studii Dacice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 146- 163.
• Golea M., Stăvrescu-Bedivan M., Lazăr C. -- Macro-resturile vegetale descoperite în situl arheologic Sultana Malu-Roșu, județul Călărasi: studiu preliminar, Studii de Preistorie 11, 2014, p. 78-88.
• Grecu F., Ghiță C., Săcrieru R. -- Relation beween tectonics and meandering of river channels in the Romanian Plain. Preliminary observation, Revista de Geomorfologie 12 , 2010, p. 97-104.
• Helbaek H. -- Comment on Chenopodium album as a food plant in prehistory, Berichte des Geobotanischen Instituts Eidgenössische Technische Hochschule Stiftung Rübel 31, 1960, p. 16-19.
• Haită C. -- Raport sedimentologic, în G. Trohani et al., Sultana, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2006, cIMeC, București, 2007, p. 353-354.
• Haită C. -- Partea Unde, Cum și Când? Unde trăiau ei?, în Lazăr Cătălin (Ed.), Radiografia unei lumi dispărute, Privind înapoi în trecut: Sultana — Malu Roșu, O așezare preistorică de acum 6000 de ani, București, 2015, p. 22-26.
• Harris E. C. -- Principles of Archaeological Stratigraphy, Second edition, Academic Press, London & New York, 1989.
• Harris E. C., Brown III M. R., Brown G. J. -- Practices of Archaeological Stratigraphy, Academic Press, London & New York, 1993.
• Hălcescu C. -- Tezaurul de la Sultana, Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos XIII-XIV, 1995, p. 11-18.
• Higham C. F. W. -- Stock rearing as a cultural factor in prehistoric Europe, Proceedings of the Prehistoric Society 6, 1967, p. 84-106.
• Horard-Herbin M. -P. -- Le village celtique des Aries â Levroux. in L'Oevage et les productions animales dans l'economie de la fin du Second Âge du fer, în Levroux, 4, 12e suppl. ă la Revue du Centre de la France, 1997.
• Ianoș I., Iordan I., Guran-Nica L. -- Geografia României, vol. V, Editura Tehnică, București, 1995.
• Ignat T., Opriș V., Voicu M., Andreescu R. R., Lazăr C. -- Ceramica din locuința nr. 5 de la Sultana- Malu Roșu. Analiză primară (I), Buletinul Muzeului Județean Teleorman 4, 2012, p. 101-132.
• Ignat T., Opriș V., Lazăr C. -- Ceramica din locuința nr. 5 de la Sultana- Malu Roșu. Analiză primară (I), Buletinul Muzeului Județean Teleorman 5, 2013, p. 155-171.
• Ion A., Soficaru A. -- Paleopathological conditions in an Eneolithic Community from Sultana - Malu Roșu, Studii de Preistorie 5, 2008, p. 153- 157.
• Isăcescu C. -- Carnet de santier sit Sultana, arhiva MJTH Giurgiu, mss, 1975.
• Isăcescu C. -- Stațiunea eneolitică de la Sultana, com. Mânăstirea, Documente recent descoperite și informații arheologice, București, 1984a, p. 11-20.
• Isăcescu C. -- Săpăturile de salvare de la Sultana, com. Mânăstirea, Cercetări Arheologice VII, 1984b, p. 27-42.
• Ivanov I. -- Les fouilles archologiques de la necropole chalcolithique a Varna (1972-1975), Studia Praehistorica 1-2, 1978, p. 13-26.
• Ivanov I. -- Le necropole chalcolithique de Varna et les cites lacustres voisines, în Le Premier Or de l'Humanite en Bulgarie. 5e Millenaire, Paris, 1989, p. 49-56.
• Joukowsky M. S. -- Ceramic processing: an Appraisal of the Lake Vouliagménii recording system and the issuues addressed by Nicholas David, Journal of Field Archaeology 9, 2, 1982, p. 248-251.
• Lazarovici Gh., Maxim Z. -- Gura-Baciului - Monografie arheologică, MNIT, Cluj-Napoca, 1995.
• Lazarovici Gh., Micle D. -- Introducere în arheologia informatizată, BHAUT, Timișoara, 2001.
• Lazăr C. -- Date noi privind unele morminte gumelnițene, Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos 16-17, 2001, p. 173-183.
• Lazăr C., Parnic V. -- Date privind unele descoperiri funerare de la Măriuța-La Movilă, Studii de Preistorie 4, 2007, p. 135-157.
• Lazăr C., Andreescu R. R., Ignat T., Florea M., Astaloș C. -- The Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roșu (Călărași county, Romania), Studii de Preistorie 5, 2008, p. 131-152;
• Lazăr C., Andreescu R. R., Ignat T., Mărgărit M., Bălășescu A., Florea M. -- New Data on the Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roșu (Călărași county, Romania), Studii de Preistorie 6, 2009, p. 165-199.
• Lazăr C., Parnic V. -- Some considerations about an anthropo-zoomorphicfigurine discovered at Măriuța-La Movilă (Southeastern Romania), Studii de Preistorie 8, 2011, p. 209-213.
• Lazăr C., Ene D., Popovici D., Parnic V., Florea M. -- Ground Penetrating Rădar prospections in Romania. Măriuța-La Movilă necropolis, a case study, Mediterranean Archaeology and Archaeometry 11, 1, 2011, p. 55-79.
• Lazăr C., Vasile G., Mărgărit M. -- Some considerations about a new grave discovered at Sultana-Ghețărie (Southeastern Romania), Studii de Preistorie 9: 101-111, 2012a.
• Lazăr C., Voicu V., Vasile G. -- Traditions, Rules and Exceptions in the Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roșu (Southeast Romania), în R. Kogălniceanu, R. Curca, M. Gligor and S. Stratton (eds.), HOMINES, FUNERA, ASTRA 1. Proceedings of the International Symposium on Funerary Anthropology, British Archaeological Reports, International Series, no. 2410, Archaeopress, Oxford, 2012b, p. 107-118.
• Lazăr C. -- The Eneolithic Necropolis from Sultana-Malu Roșu (Romania) — A Case Study, în L. Oosterbeek and C. Fidalgo (eds.), Mobility and Transitions in the Holocene. Proceedings of the XVI World Congress of the International Union of Prehistoric and Protohistoric Sciences (Florianopolis, Brazil, 4-10 September 2011 in Wortley, South Gloucestershire), Vol. 9, British Archaeological Reports, International Series, no. 2658, Archaeopress, Oxford, 2014, p. 67- 74.
• Lazăr C., Voicu M. -- The distortion of archaeological realities through objects: a case study, în R. Kogălniceanu, R. Curca, M. Gligor and S. Stratton (eds.), HOMINES, FUNERA, ASTRA 2. Life beyond Death in Ancient Times. Proceedings of the International Symposium on Funerary Anthropology, Archaeopress, Oxford, 2015, p. 67-78.
• Lazăr C., Mărgărit M., Balasescu A. -- Dogs, jaws and other stories: two symbolic objects made of dog mandibles from SultanaMalu Rosu tell settlement (Southeastern Europe), Journal of Field Archaeology 41, 1, 2016, p. 101-117.
• Lazăr C., Craciunescu I., Vasile G., Florea M. -- Chapter 5: Children 's Burials in the Eneolithic Cemetery of Sultana-Malu Roșu, Romania, în E. Murphy and M. Le Roy (eds.), Children, Death and Burial: Archaeological Discourses, Edition: Childhood in the Past, vol. 5, Oxbow, Oxford, 2017, p. 57-76.
• Lazăr C., Darie A., Niculescu G., Georgescu M. -- Metal artefacts circulation in the Eneolithic period from Southeastern Romania. A case study, în X. L. Armada, M. Murillo-Barroso and M. Charlton (eds.), Metals, minds and mobility: Integrating scientific data with archaeological theory, Oxbow, Oxford, in press, 2018.
• Marinescu-Bîlcu S., Micu C., Mailk M., Poujol J., Haită C., Bălășescu A., Radu V. -- Luncavița, com. Luncavița, jud. Tulcea Punct: Cetățuia, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2001, cIMeC, București, 2002.
• Marinescu-Bîlcu S., Ionescu B. -- Catalogul sculpturilor eneolitice din muzeul raional Oltenița, Sibiu, 1967.
• Matson F. R. -- Archaeological ceramics and the Physical Sciences: Problem Definiton and Results, Journal of Field Archeology 8, 4, 1981, p. 448-455.
• Mazăre N. P. -- Mesteșugul producerii textilelor în cadrul comunităților neolitice și eneolitice din Transilvania, Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea 1 decembrie 1918, Alba Iulia, 2012.
• Merkyte I. -- Liga. Copper age strategies in Bulgaria, Acta Archaeologica, Vol 76, Blackwell Munksgaard, 2005, p. 1-193.
• Mihăilescu V. -- Vlăsia și Mostiștea, Evoluția geografică a două regiuni din Câmpia Română, Buletinul Societății Române de Geografie, Anul XL III, 1924, Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate Anonimă, București, 1925.
• Moise D. -- Studiul materialului faunistic provenit din așezarea neolitică de la Măriuța, Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos 16- 17, 2001, p. 207-222.
• Munteanu M. -- Asupra condițiilor geografice din preistorie sud-estului României, Pontica 28-29 (1995-1996), 1996, p. 247-251.
• Neagu M. -- Statuete antropomorfe ale culturilor Bolintineanu și Boian din câmpia Munteniei. Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos XV, 1997, p. 97-132.
• Nemeș C. -- Prospecțiuni arheogeofizice, în R. R. Andreescu et al., Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărași, Punct: Malu Roșu, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, cIMeC, Bucuresti, 2004.
• Opriș V., Ignat T., Lazăr C. -- Chapter 11, Human-shaped pottery from the tell settlement of Sultana-Malu Roșu, în Heiner Schwarzberg, Valeska Becker (eds.), Bodies of Clay: On Prehistoric Humanised Pottery, Oxbow Books, 2017, p. 191-212.
• Orton C., Tyres P., Vince A. -- Pottery in archaeology, Cambridge manuals of archaeology, Cambridge University press, Cambridge, 1993.
• Palmer R., Oberlănder-Târnoveanu I., Bem C. -- Arheologie aeriana în România și Europa, cIMeC, București, 2009
• Parnic V., Chiriac D. -- Așezarea eneolitică de la Măriuța. Considerații preliminare asupra habitatului, Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos 16-17, 2001, p. 194-206.
• Parnic V., Oprea V., Dobre G. -- Contribuții la repertoriul arheologic al județului Călărași, Studii de Preistorie 1, 2001, p. 193-207.
• Petrescu Dâmbovița M., Florescu M., Florescu A. C. -- Trușești — Monografie arheologică, Editura Academiei Române, București-Iași, 1999.
• Petrescu-Dîmbovița M. -- Eneoliticul timpuriu, în M. Petrescu-Dimbovița, Al. Vulpe (coordonatori), Istoria României, vol. I, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. 148-154.
• Popovici D. N. Randoin B., Rialland Y., Voinea V. -- Hârșova-tell, jud. Constanța, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, cIMeC, București, 1999.

Legături externe

• Radian Romus Andreescu: Sultana, sit unicat în sud - estul Europei - articol pe cimec.ro, accesat 30 decembrie 2020
• sultana-archaeology.ro: Welcome to the Sultana - Malu Rosu official page, one of the richest archaeological sites in south-east Europe Arhivat în 21 august 2020, la Wayback Machine. - accesat 30 decembrie 2020
• fr Vladimir Dumitrescu -- L'Art Préhistorique en Roumanie^[nefuncțională], București, 1937 - carte pe digibuc.ro, accesat 29 decembrie 2020
• www.researchgate.net: Valea Mostiștei. Așezarea gulmenițeană de la Sultana - Malu Roșu, Cercetări arheologice, XIV - XV, București 2007 - 2008, pag. 55 - 76 - de Radian Romulus Andreescu și Cătălin Lazăr, accesat 3 ianuarie 2021