Constantin Pricop

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Constantin Pricop
Constantin Pricop. Iasi. 2021.jpg
Date personale
Născut (72 de ani) Modificați la Wikidata
Piatra Neamț, Neamț, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]
istoric literar[*]
romancier[*]
poet Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata

Constantin Pricop (n. , Piatra Neamț, Neamț, România) este un critic și istoric literar, profesor universitar, poet și romancier român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Constantin Pricop s-a născut la Piatra Neamț, fiind fiul Aurorei Pricop (născută Pătrașcu) și al lui Constantin Pricop, profesor.[1]

Urmează școala elementară la Piatra Neamț, Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Filologie, română-franceză, a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, absolvită în 1972[2].

În 1999 devine doctor în filologie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu o teză de doctorat despre critica literară din perioadă interbelică, sub îndrumarea acad. prof. univ. dr. Constantin Ciopraga.

Din 1990 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Activitatea literară și universitară[modificare | modificare sursă]

Altele:

  • Redactor al Almanahului "Convorbiri literare" (în anii 1986, 1987, 1989)
  • Redactor șef adjunct al revistei lunare de cultură "Sud-Est" (Chișinău) (1991- 1992)
  • Din 1998 pînă la desființarea din lipsă de fonduri redactor al ”Analelor Univ. ‘Al. I. Cuza’ Iași, secția Litere”
  • Fondator și redactor șef - ”Continent”, Revistă de dialog Est-Vest (1999)
  • Începînd cu 2017 și pînă în prezent este redactor șef al revistei literare ”Expres cultural

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

Lucrări de istorie și critică literară[modificare | modificare sursă]

  • Marginea și centrul, Editura Cartea românească, București, 1990
  • Seducția ideologiilor și luciditatea criticii. Privire asupra criticii literare românești din perioada interbelică, Editura Integral, București, 1999
  • Literatura și tranziția, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2000
  • Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (în colaborare cu Elvira Sorohan și Valeriu P. Stancu), Editura Junimea, Iași, 2000. Ediția a doua a apărut în 2002.
  • Literatura română postbelică. Preliminarii, Vol. 1, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2005
  • Începuturile literaturii române. Analize, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2012

Volume de literatură[modificare | modificare sursă]

  • Viața fără sentimente (poezie), Editura Eminescu, București, 1982
  • Simple poème, La Page Blanche, 2012 (Ebook)
  • Signes sur La Page Blanche, La Page Blanche, 2012 (Ebook)
  • Noua educație sentimentală (roman) , Editura Alfa, Iași, 2015
  • Verglas (poezie), Editura Charmides, 2019

Articole[modificare | modificare sursă]

A publicat cîteva sute de studii, eseuri și articole privind literatura română și universală, probleme generale de cultură și cultură politică în aproape toate revistele importante din România și în reviste academice. O mică parte din textele publicate în reviste au fost antologate în volume.

Aprecieri critice[modificare | modificare sursă]

  • Traian T. Coșovei despre Viața fără sentimente: „Fără să apeleze la toate trucurile puse în scenă de poezia ultimilor ani, respingînd retorismul și discursivitatea tocmai cînd acestea par mai curtate ca niciodată, evadînd solitar din infernele climatizate ale metropolei spre înălțimile ideilor, Constantin Pricop a căștigat un „pariu” ambițios atît cu sine, cît și cu generația sa, dovedind că inteligența, sensibilitatea și talentul pot clădi edificii poetice pe orice teren.”
  • N. Steinhardt despre Viața fără sentimente: „O analogie cu Anton von Webern și acela tot atît de riguros, de grăbit, de concentrat. Distanțele, rezerva, ba și o doză de gheață, un suav amestec de orgoliu și timiditate, pudoarea verbală și sfiiciunea emoției…”
  • Adrian Marino despre Marginea și centrul: „Cazul lui Constantin Pricop este cu atît mai notabil cu cît orientarea sa trădează toate semnele unui sigur instinct critic. Autorul nu face parte din nici o grupare. /.../ Ce spune, în esență Constantin Pricop? El este pe cît de categoric, pe atît de decis să-și asume nu puține „riscuri”. Criticul ar dori deci ca în locul „foiletonistului” să pună pe „eseist”, în locul „criticului de direcție” pe „gînditor”. /.../ De ce? Fiindcă recunoașterea „valorii estetice”, deși indispensabilă, nu mai este de ajuns. Simpla operație de acest gen nu mai satisface. /.../ … Criticul-polemist ieșean dorește situarea literaturii în mediul său cultural și în contextul său teoretic. Fiindcă, de fapt, fără preconcepte, raportări și relații teoretice nu se mai poate face critică literară. Evident, o critică literară complexă, care să țină seamă nu numai de întreg sistemul de valori infuz în text, dar în primul rînd de o anume definiție a literaturii. /.../ Literatura, orice s-ar spune, nu este numai o simplă experiență individuală. Ea are multiple dimensiuni. /.../ Iar critica literară nu poate trece peste ele. /.../ Cînd trece la aplicații, sînt de făcut mai multe observații. Mai întîi aceea că numărul conceptelor sau temelor teoretice importante este destul de mare pentru o carte, în fond, de mici dimensiuni. De unde deosebita sa densitate. /.../ Autorul are în toate împrejurările opinii proprii, în genere despărțite de clișeele curente. /.../ Printre criticii „tineri” cu înclinații teoretice el oferă exemplul destul de rar de independență reală și, mai ales, militantă.”
  • Gheorghe Grigurcu despre Marginea și centrul: „Nu este exclus ca unele din intuițiile neconformiste, atît de acide și de loiale, ale lui Constantin Pricop să fie reținute de confrații noștri din viitor.”
  • Codrin Liviu Cuțitaru despre Seducția ideologiilor și luciditatea criticii: „Analiza atentă, deterministă a lui Constantin Pricop se constituie într-o veritabilă istorie culturală a criticii românești de dinainte de 1950, lucru absolut nou în literatura noastră de astăzi.”
  • Emanuela Ilie despre Noua educație sentimentală: „Sub un titlu de influență flaubertiană, Noua educație sentimentală ascunde, trebuie să o recunosc de la început, o ficțiune pluristratificată, pe care nu o pot degusta decît cititorii obișnuiți cu plăcerile metanarative.”
  • Al. Cistelecan despre Verglas: „Sentimentul acestei inutilități - și a poeziei și a ființei - e cu atît mai dramatic - deși domesticit de dicțiunea senină - cu cît în acest pustiu existențial agonia e chiar cea a supraviețuirii iluziei și iluminării.”

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Constantin Pricop | USR Iasi”. Accesat în . 
  2. ^ a b AGERPRES. „O PERSONALITATE PE ZI: Criticul și istoricul literar Constantin Pricop”. www.agerpres.ro. Accesat în . 
  3. ^ admin (). „Criticul literar Constantin Pricop, la 65 de ani -”. ZCH NEWS - sursa ta de informații. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Articole despre Constantin Pricop în dicționare și enciclopedii: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), Dicționarul scriitorilor români, literele M – Q, Ed. Albatros, București, 2001, p. 892-893; Ion Bogdan Lefter (coordonator), Scriitori români din anii ’80 – ’90, Dicționar bio-bibliografic, Volumul III, P-Z, Ed. Paralela 45, 2001, pp. 105-108; Emil Satco, Enciclopedia Bucovinei, vol. II, apărută sub egida Bibliotecii Bucovinei "I.G. Sbiera" Suceava, Editura Princeps Edit, Suceava, 2004, p. 267-268; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române (M-Z), Editura Paralela 45, 2006, p. 436-437; Academia Română, Dicționarul general al literaturii române, Literele P-R, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 454-455
  • Recenzii și cronici despre volumul Viața fără sentimente (1982): 1. Ion Bogdan Lefter, Nu risipi cuvintele, "Viața Românească", Nr. 9, septembrie, 1982 (pp. 88‑89); 2. Ștefan Melancu, Constantin Pricop, Viața fără sentimente, în "Echinox", nr. 10‑11‑12, octombrie-noiembrie-decembrie, 1982; 3. Cristian Livescu, Constantin Pricop, Viața fără sentimente, "Steaua", nr. 10, octombrie, 1982; 4. Val Condurache, Constantin Pricop, Viața fără sentimente, "Convorbiri literare", nr. 7, iulie, 1982; 5. Laurențiu Ulici, Gîndul poetic, "România literară", nr. 25, 17 iunie 1982; 6. Constanța Buzea, Constantin Pricop, Viața fără sentimente, "Amfiteatru", nr. 7, iulie, 1982; 7. Alex Ștefănescu, Constantin Pricop, Viața fără sentimente, SLAST, 20 iunie 1982; 8. Andrei Corbea, Constantin Pricop, Viața fără sentimente, "Dialog", nr. 5, 1982; 9. Emil Nicolae, Constantin Pricop, Viața fără sentimente, "Ateneu", nr. 9, septembrie, 1983; 10. N. Steinhardt, Tactica tirului camuflat, "Astra", nr. 3, martie, 1984; 11. Traian T. Coșovei, Constantin Pricop, Viața fără sentimente, SLAST, 11 octombrie 1986
  • Recenzii și cronici despre volumul Marginea și centrul (1990): 1. Ioan Holban, Război declarat foiletonului, "Cronica", nr. 10 (1252), 8 martie, 1991; 2. Alex Ștefănescu, Refuzul locului comun, "România literară", nr. 6, 7 februarie 1991; 3. Gheorghe Grigurcu, Marginea care devine centru, "Familia", nr. 5 (309), mai 1991; 4. Adrian Marino, Semne noi în critică, "Jurnalul literar", serie nouă, an. II, nr. 27‑30, august-septembrie 1991; 5. Adrian Dinu Rachieru, A scrie și a citi, "Bucovina literară", Anul II, nr. 9-10, 1991; 6. Mihai Cimpoi, "Heli-egocentrism" și implicare, "Sud-Est", nr. 1(7), pp. 83‑85, 1992
  • Recenzii și cronici despre volumul Seducția ideologiilor și luciditatea criticii (1999): 1. Codrin Liviu Cuțitaru, Ideologii, mentalități și elite, “Observator cultural”, Nr. 9 / 25 din 04 – 01. 05. 2000, p. 15;. 2. Gheorghe Grigurcu, O analiză a fenomenului critic, „România literară”, nr. 4, 30 ianuarie – 5 februarie 2002, p. 6; 3. Radu Voinescu, Luciditatea criticii (I), „Luceafărul”, nr. 32 (570), Miercuri, 18 septembrie 2002, p. 4 (reprodus în volumul Printre primejdiile criticii, Ed. „Fundația Culturală Paradigma“, 2004)
  • Recenzii și cronici despre volumul Literatura și tranziția (2000): 1. Radu Voinescu, Luciditatea criticii (II), „Luceafărul”, nr. 33 (571), Miercuri, 25 septembrie 2002, p. 4 (reprodus în volumul Printre primejdiile criticii, Ed. „Fundația Culturală Paradigma“, 2004)
  • Recenzii și cronici despre volumul Literatura română postbelică. Vol 1 (2005): 1. Dan Mănucă, Contra seducțiilor ideologiei, „Convorbiri literare”, Septembrie 2006, Nr. 9 (129), pp. 54 – 55 (reprodus în vol. Dan Mănucă, Restituiri. Critica criticii, Ed. Princeps Edit, 2007, pp. 135 – 140); 2. Gheorghe Grigurcu, Din nou despre postbelic, „România literară”, nr. 46, 17 noiembrie 2006 (Anul XXXIX), p. 12; 3. Gheorghe Grigurcu, Din nou despre postbelic (II), „România literară”, nr. 47, 24 noiembrie 2006 (Anul XXXIX), p. 12; 4. Adrian G. Romilă, Literatura română postbelică – ipoteze de lucru, „Luceafărul”, nr. 28 (752), Miercuri, 19 iulie, 2006, p. 4; 5. Al. Cistelecan, 1. Paul Cernat; 2. Constantin Pricop; 3. Tudorel Urian, „Vatra“, 1-2, 2008
  • Recenzii și articole despre volumul Începuturile literaturii române (2012): Emanuela Ilie, „Degajat, despre începuturile literaturii române“, „Cronica“, nr. 7, iulie 2012, anul XLVII, 1611, p. 10; 2. Emanuela Ilie, Pledoarie pentru începuturile literaturii române, „Contact internațional“, vol. 22, nr. 100, octombrie 2012, pp. 1027-1028; 3. Al. Cistelecan, Începuturile literaturii vs. Literatura începuturilor, „Hyperion”, revistă de cultura, anul 31, nr. 1-2-3 2013 (225-226-227), pp. 145-146
  • Recenzii despre romanul Noua educație sentimentală (2015): 1. Flavius Paraschiv, Dincolo de Homo Sovieticus..., „Viața Românească", nr. 3, 2016; 2. Emanuela Ilie, "The new sentimental education" or the dark pedagogy of communist security, „Journal of Romanian Literary Studies", no. 8, 2016; 3. Adrian Alui Gheorghe, Noua educație sentimentală, „Conta", rubrica „Cărțile vremii noastre", nr. 34, 2019
  • Recenzii despre volumul de poezii Verglas (2019): 1. Flavius Paraschiv, Poezia dublu distilată, „Viața Românească", nr. 9, 2019; 2. Emanuela Ilie, Verglas. Revenirea criticului la poezie, „Convorbiri literare", nr. 7, iulie 2020; 3. Adrian Dinu Rachieru, „Ochiul hipnotic” al poetului‑critic, „Contemporanul, nr. 6, iunie 2019

Legături externe[modificare | modificare sursă]