Claude Casimir Gillet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Claude Casimir Gillet
C. C. Gillet.png
Claude Casimir Gillet
Date personale
Născut19 mai 1806
Dormans, Champagne-Ardenne, Franța Modificați la Wikidata
Decedat1 septembrie 1896 (90 de ani)
Alençon, Basse-Normandie, Franța Modificați la Wikidata
NaționalitateFlag of France (7x10).svg franceză
CetățenieFlag of France (7x10).svg Franța
Ocupațiemedic, biolog, botanist, entomolog și micolog
Activitate
Organizații Société linnéenne de Normandie[*][[Société linnéenne de Normandie (organization)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiCavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]  Modificați la Wikidata

Claude Casimir Gillet (n. ,[1][2][3] Dormans, Champagne-Ardenne, Franța – d. ,[1][3] Alençon, Basse-Normandie, Franța) a fost un medic și medic veterinar, botanist și entomolog francez, specialist în micologie. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Gillet.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Școala Națională de Med. Veterinară, Alfort, sec. XIX
Alger 1832

În anul 1823, după absolvirea liceului, tânărul Gillet s-a înrolat drept cadet la Școala Națională de Medicină Veterinară din Alfort. Acolo s-a făcut remarcat ca naturalist înflăcărat și desenator foarte priceput. În anul 1830 a luat parte ca medic veterinar în armata franceză la cucerirea orașului Alger, rămânând apoi până în 1834 în Africa Nordică. În acest timp a petrecut o mare parte din timpul său liber explorând flora și fauna acestei regiuni mediterane.[4][5]

Reîntors în Franța, fiind staționat la Lyon, a studiat entomologie împreună cu Étienne Mulsant, apoi a lucrat, pentru a-și asigura traiul de viață, ca medic veterinar și serviciul l-a dus în multe orașe ale Franței. Mai întâi, cum deja scris, a lucrat la Lyon, după acea în Saint-Germain-en-Laye, Verdun, Sedan, Valenciennes, Thionville și în cele din urmă, din 1847, la Alençon. Acolo a început să dezvolte un interes deosebit în micologie. Omul de știință a știut întotdeauna să coordineze timpul folosit pentru lucrările lui științifice și exercitarea profesiei sale, după cum reiese din patru rapoarte lungi pe teme de medicină veterinară, dintre care trei i-au adus medalia de aur. În anul 1853 a fost numit ca recompensă pentru serviciile prestate Veterinair Principale, un titlu care a fost acordat foarte rar în Franța acestei epoci (îl purtau numai cinci persoane). După ce s-a retras în același an din funcție, el s-a dedicat singur studiul ciupercilor, scriind lucrări atât științifice cât și populare, fiind și membru corespondent al Société linnéenne de Normandie. Gillet s-a interesat în acest context cu interes deosebit pentru ciuperci cu lamele, interesându-se în special pentru diviziunea Discomycetes (astăzi subdiviziune a diviziunii Ascomycota) și familia Clavariaceae. În anul 1876 savantul a promovat Tubaria, inițial catalogat de către micologul britanic Worthington George Smith (1835-1917) subgen al genului Agaricus, la statutul de gen independent, mai departe și genul Microglossum (1879).[4][5]

Gillet a continuat să scrie cu mare succes opere micologice științifice și populare până la vârsta de optzeci de ani. Deși el însuși a fost un desenator, ilustrator și copist excepțional, și soția lui a fost implicată în publicații, pictând ilustrații pentru cărți, sprijinită de fiica lor Clemence. Micologul a fost decorat cu Ordinul de Cavaler al Legiunii de Onoare. Strada Claude Casimir Gillet din Alençon amintește de cunoscutul savant.[6]

Genuri și specii denumite de Gillet (selecție)[modificare | modificare sursă]

Boletus luridus (Gillet)

Gillet a denumit mai multe genuri și specii de bureți, ca de exemplu:[7]

Genuri[modificare | modificare sursă]

Cantharellus cibarius (Gillet)

Specii[modificare | modificare sursă]

Lucrări (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Nouvelle flore française: Descriptions succinctes et rangées par tableaux dichotomiques des plantes qui croissent spontanément en France et de celles qu'on y cultive en grand, Editura Garnier Frères, Paris 1863
  • Nouvelle Flore Française, împreună cu Jean-Henri Magne, Editura Garnier Frères, Paris (1863)[1]
  • Les Hyménomycètes: Ou, Description de tous les champignons (Fungi) qui croissent en France, 3 volume, Editura Ch. Thomas – Imprimeur de la Préfecture, Alençon (1873-1876)
  • Les champignons qui croissent en France - Description et iconographie”, Editura J. P. Baillière et fils, Paris (1878)
  • Champignons de France - Les Hyménomycètes, Planches supplementaires, Editura E. de Broise, Alençon 1878
  • Champignons de France - Les Discomycètes, 9 volume, Editura E. de Broise, Alençon (1879-1887)
  • Nouvelle flore française - Descriptions succinctes et rangées par tableaux dichotomiques des plantes qui croissent spontanément en France (1883)
  • Tableaux analytiques des Hyménomycètes, Editura C.-C. Gillet Reliure (1884)
  • Champignons de France: Les gastéromycètes, Editura A. Herpin, Alençon (1891)
  • Champignons de France - Les Hyménomycètes, Editura A. Herpin, Alençon (1897), post mortem

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Claude Casimir Gillet, Baza de date Léonore, accesat în  
  3. ^ a b Claude Casimir Gillet, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b Agence régionale de l’Environnement de Haute-Normandie
  5. ^ a b First Nature
  6. ^ Strada Claude Casimir Gillet la Alençon
  7. ^ Mushroom Journal

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • A.-L. Letacq: „La Revue Normande”, vol. 5-6, Editura A. Herpin, Alençon 1896, p. 65-67

Legături externe[modificare | modificare sursă]