Sari la conținut

Christian Goldbach

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Christian Goldbach
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Königsberg, Brandenburg-Prusia[3][4] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[2][1] Modificați la Wikidata
Moscova, Imperiul Rus[5][4] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSampsonievski sobor[*][[Sampsonievski sobor (cathedral in Vyborgsky District, Russia)|]][6] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
om de știință
cadru didactic universitar[*]
executiv[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiSankt Petersburg[7]
Moscova[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[8][9]
limba franceză[9]
limba rusă[9] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuteoria numerelor[10]
matematică[10]
serie[10]
geometrie[10]
telescop[10]  Modificați la Wikidata
InstituțieAcademia de Științe din Sankt Petersburg[*][11]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Königsberg[*][11]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Rusă de Științe  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruConjectura lui Goldbach
Goldbach–Euler theorem[*][[Goldbach–Euler theorem (theorem stating that sum of 1/(k−1), where k ranges over positive integers of the form mⁿ for m≥2 and n≥2, equals 1)|]]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Christian Goldbach (n. 18 martie 1690 - d. 20 noiembrie 1764) a fost un matematician german. A mai studiat și Dreptul, dar cea mai mare realizare a sa, pentru care a rămas în istoria matematicii, o constituie ceea ce astăzi se numește conjectura lui Goldbach.

În 1725 a plecat în Rusia, unde a devenit membru al Academiei Ruse de Științe. În perioada 1726 - 1740 a îndeplinit funcția de secretar al Academiei.

În 1742 a devenit funcționar superior în Ministerul Afacerilor Externe, cu care ocazie s-a mutat definitiv la Moscova.

Din 1729 și până la data morții, a corespondat cu Euler.

Activitate științifică

[modificare | modificare sursă]

În domeniul teoriei numerelor, a mai studiat chestiuni legate de puterile numerelor perfecte, demonstrând câteva teoreme, cum ar fi cea numită azi teorema Goldbach-Euler. De asemenea, Goldbach a mai adus câteva contribuții în domeniul analizei matematice.

Problema care îi poartă numele (conjectura lui Goldbach) a expus-o într-o scrisoare din 1742 către Euler. Demonstrarea acestei teoreme s-a dovedit a fi dificilă; de aceasta ocupându-se două secole mai târziu: Ivan Vinogradov, Nikolai Ciudakov, Johannes van der Corput, Theodor Estermann.

Goldbach a mai abordat problema transformării seriilor divergente în convergente și serii infinite, a stabilit metode de rezolvare a ecuațiilor diferențiale etc.

În 1950 și matematicianul român Dimitrie Pompeiu a scris ceva despre ipoteza lui Goldbach.

  • 1728: Comentarii Academiae Scientiarum Petropolitanae;
  • Metodus integrandi aequationum differentialem;
  • 1729: De transformatione serierum;
  • 1732: De terminis generalibus serierum.
  1. 1 2 „Christian Goldbach”. Encyclopædia Universalis[*]. . Wikidata Q1340194.
  2. 1 2 „Christian Goldbach”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în .
  3. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  4. 1 2 „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
  5. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  6. „Christian Goldbach” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056.
  7. 1 2 „Christian Goldbach”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  8. Bibliothèque nationale de France. „Christian Goldbach” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  9. 1 2 3 „Christian Goldbach”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  10. 1 2 3 4 5 „Christian Goldbach”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  11. 1 2 „Christian Goldbach”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.