Cazimir al IV-lea al Poloniei
Cazimir al IV-lea Jagiello (în poloneză Kazimierz IV Jagiellończyk; în lituaniană Kazimieras Jogailaitis; n. , Cracovia, Regatul Poloniei – d. , Grodno, Marele Ducat al Lituaniei) a fost Mare Duce al Lituaniei din 1440 și Rege al Poloniei din 1447 până la sfârșitul vieții.
Cazimir a fost fiul cel mic al Regelui Vladislav al II-lea Jagiello și fratele mai mic a lui Vladislav al III-lea Jagiello.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Mare Duce al Lituaniei
[modificare | modificare sursă]Moartea subită a lui Sigismund Kęstutaitis a impus alegerea unui nou Mare Duce al Lituaniei. Voievodul de Trakai, Jonas Goštautas, precum și alți magnați ai Lituaniei, l-au sprijinit pe Cazimir ca posibil candidat la tron. Cu toate acestea, mulți nobili polonezi au sperat că băiatul în vârstă de 13 ani, ar putea deveni vicerege polonez în Lituania. Cazimir a fost invitat de magnații lituanieni în Lituania. Pe 29 iunie 1440 la Vilnius a fost proclamat Mare Duce al Lituaniei de către Consiliul Lorzilor, contrar dorințelor nobililor polonezi - un act susținut și coordonat de nobilul Jonas Goštautas.
Vestea a fost primită cu ostilitate în Regatul Poloniei. În timp minoratului Marelui Duce, consiliul suprem al Ducatului Lituaniei a fost în mâinile Consiliului Lorzilor, prezidat de Jonas Goštautas. Cazimir a învățat limba și și-a însușit obiceiurile lituanienilor.
În timpul domniei sale, nobilii lituanieni - indiferent de religie sau etnie - au fost puși pe picior de egalitate cu nobilii polonezi primind aceleași drepturi. În plus, Cazimir a promis să protejeze granițele Marelui Ducat și să nu acorde funcții persoanelor din Regatul Poloniei în ducat. A acceptat să nu ia decizii privind Marele Ducat fără acordul Consiliului Lorzilor.
Rege al Poloniei
[modificare | modificare sursă]Cazimir l-a succedat pe fratele său, Vladislav al III-lea, ucis în Bătălia de la Varna din 1444, devenind rege al Poloniei după trei ani, la 25 iunie 1447.
În 1454 s-a căsătorit cu Elisabeta de Austria, fiica regelui romano-german Albert al II-lea de Habsburg și a soției acestuia, Elisabeta de Boemia. Unchiul soției sale, Frederic de Habsburg, a devenit împărat al Sfântului Imperiu Roman sub numele de Frederic al III-lea. Căsătoria a consolidat legăturile între Dinastia Jagiellonă și suveranii Ungariei și Boemiei.
În același an Confederația Prusacă i-a solicitat lui Cazimir sprijinul împotriva Ordinului Cavalerilor Teutoni, și i-a promis în schimb protecția Regatului Poloniei. Cu toate acestea, când orașele Statului Teuton Monastic din Prusia s-au răzvrătit împotriva Ordinului, aceștia au rezistat cu o putere mai mare decât era de așteptat, având ca urmare Războiul de 13 ani (1454 – 1466). Cazimir și Confederația prusacă i-au învins pe cavalerii teutoni, ocupând capitala Marienburg (Castelul Malbork). În a doua Pace de la Thorn (1466), Ordinul a recunoscut suveranitatea poloneză asupra regiunilor prusace de vest și suzeranitatea coroanei poloneze asupra Statului Teuton Monastic din Prusia, devenit în 1525 Ducatul Prusia.
Singurul frate al Elisabetei, Ladislau Postumul, regele Boemiei și al Ungariei, a murit în 1457, iar Cazimir și Elisabeta și-au îndreptat interesele către aceste regate.
Căsătorie și descendenți
[modificare | modificare sursă]Cazimir al IV-lea s-a căsătorit pe 10 februarie 1454 cu Elisabeta de Austria.[9] Cuplul a avut 13 copii:
- Władysław (1456–1516), rege al Boemiei și al Ungariei;
- Hedwiga (1457–1502), căsătorită cu ducele George de Bavaria;
- Cazimir (1458–1484), canonizat în 1602 și patron al Poloniei și Lituaniei;
- Ioan I (1459–1501), rege al Poloniei;
- Alexandru (1461–1506), rege al Poloniei și Mare duce al Lituaniei;
- Sofia (1464–1512), căsătorită cu margraful Frederic al II-lea de Brandenburg-Ansbach; fiul ei a fost ducele Albert I al Prusiei;
- Elisabeta (1465–1466);
- Sigismund (1467–1548), rege al Poloniei și Mare duce al Lituaniei;
- Frederic (1468–1503), arhiepiscop de Gniezno, primat al Poloniei și cardinal;
- Elisabeta (1472–1480/1481);
- Anna (1476–1503), căsătorită cu ducele Boguslav al X-lea al Pomeraniei;
- Barbara (1478–1534), căsătorită cu ducele Saxoniei, George cel Bărbos;
- Elisabeta (1482–1517), căsătorită cu ducele Frederic al II-lea de Liegnitz.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Casimir IV Jagellon, King of Poland, The Peerage, accesat în
- ^ a b Casimir IV, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Casimir Jagellon, GeneaStar
- ^ a b „Cazimir al IV-lea Jagiello”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Kazimierz IV Andrzej Jagiellończyk, Internetowy Polski Słownik Biograficzny
- ^ „Cazimir al IV-lea Jagiello”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ https://culture.pl/pl/miejsce/wawel-siedziba-krolow-polski Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b The Peerage
- ^ Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, p. 467.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, Editura Marix, Wiesbaden, 2006, ISBN: 978-3-86539-074-5.
- J. Kiaupienė Valdžios krizės pabaiga ir Kazimieras Jogailaitis. Gimtoji istorija 2: Nuo 7 iki 12 klasės (Lietuvos istorijos vadovėlis). CD. (2003). Elektroninės leidybos namai: Vilnius.
- Lietuvių kalba ir literatūros istorija
- Paweł Jasienica, Jagiellonian Poland
| Monarhii legendari |  | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Piaști |
| ||||||||
| Anjou | |||||||||
| Iagello | |||||||||
| Regii aleși | |||||||||
Textul aldin indică regii. Textul cursiv indică monarhii a căror autenticitate este incertă. | |||||||||
