Krak

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Krak.PNG

Krak (cunoscut și ca Krakus sau Gracchus) este un conducător polonez legendar, fondatorul Cracoviei. Se presupune că el a domnit în anii secolelor VI—VII.

Conform lui Wincenty Kadłubek, dovezile căruia sunt cele mai vechi, Krak a fost unul dintre conducătorii polonezi, luptându-se cu galii în Panonia sau Carintia (cronicarul nu indică direct locul), după care a fost ales domn, și a pus baza organizării statului polonez.

Legende[modificare | modificare sursă]

Întorcându-se pe pământul polonez, Krak a fost proclamat domn. El a avut doi fii, Krak II și Lech II, și o fiică. Fiii lui l-au omorât pe strașnicul dragon Wawel (poloneză Smok Wawelski), iar Lech II, din invidie, și-a ucis fratele.[1] O altă legendă relatează că Krak a ucis singur acest dragon.[2] Fiica sa se numea Wanda, fiind eroina altor legende.[3]

Legenda despre Krak este asemănătoare cu legenda cehă despre Krok,[4] motivul luptei cu dragonul a fost probabil împrumutat din legenda despre Sfântul Gheorghe.[5] Cu toate că legenda despre Krak este socotită o legendă poloneză veche, conține urmele unor evenimente din sec. VII și VIII. După moartea lui Krak, deasupra lui, s-a format o movilă înaltă (Movila lui Krak), unde, conform legendei, a fost îngropat el.[6] Locuitorii Cracoviei ducea pământul pe acea movilă în mâini, după care a apărut sărbătoarea Rękawka, movila fiind denumită Cracovia.

Figural lui Krak reapare în secolul XX, dar numai în lucrprile lui Stanisław Pagaczewski.

Krak este uneori numit Victorious (poloneză Smokobójcą).[7]

Din Cronicile lui Wincenty Kadłubek[modificare | modificare sursă]

Kadłubek își începe legendele despre Krak cu evenimentele după războiul cu romanii, în care, se menționează că polonezii l-au ales pe Krak conducător. După aceea, Kadłubek relatează evenimentele pe scurt, acestea având legătură cu un alt trib, galii. Aceștia au început să se mute în Panonia, ceea ce a dus la un război cu strămoșii polonezilor, deoarece pe acele pământuri, în evul mediu, locuiau slavii.[8] Această situație arată primele tendințe centrifuge, amenințarea de prăbușire a statului și împărțirea în triburi. Pentru a evita prăbușirea statului, Krak, întorcându-se dintr-o călătorie din Carintia, a invocat consiliului general, care a primit sprijinul poporului. Kadłubek i-a atribuit următoarele cuvinte: „Cum e lumea fără soare, așa e și țara fără rege”.[9]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ U Kadłubka smok określony grecyzującą formą "całożerca"; Mistrz Wincenty Kadłubek, Kronika polska, tłum. B. Kürbis, Wrocław 2003.
  2. ^ Jan Długosz, Roczniki, czyli kroniki sławnego Królestwa Polskiego, ks. 1 - 2, Warszawa 1961. s. 188 - 189.
  3. ^ Mistrz Wincenty...,op. cit., s. 16 - 18.
  4. ^ Tak już Jan Długosz (op. cit., s. 190), który córki Kroka pod trochę zmienionymi imionami przypisuje Krakowi; jedna z nich, Libusza (czes. Lubusza), miała być według niego następczynią Kraka w Czechach; Tak więc według Długosza Krak miał 3 "czeskie" córki oraz 3 "polskich" potomków (w sumie 6).
  5. ^ S. Zakrzewski, Historia polityczna Polski do schyłku XII wieku, Kraków 1920, s. 10; teza w tekście głównym; B. Kürbis, Holophagus. O smoku wawelskim i innych smokach, [w:] Ars historica. Prace z dziejów powszechnych i polskich, Poznań 1976, s. 163-178; teza o imporcie z Historiae regum Britaniae Galfreda z Monmouth; M. Plezia, Legenda o smoku wawelskim, Rocznik Krakowski, 42 (1971), s.21 - 32; teza o pokrewieństwie z "Opowieścią o Aleksandrze" i inne.
  6. ^ Na łączność kopców z Krakiem i Wandą wskazywał już Długosz (op. cit., s. 190); zob. T. Reyman, Krakusa kopiec, Słownik Starożytności Słowiańskich, II (1964), s. 513.
  7. ^ Tak jak w przyp. 2.
  8. ^ Justyn, Zarys dziejów powszechnych według Pompejusza Trogusa, tłum. L. Lewandowski, Warszawa 1988.
  9. ^ Mistrz Wincenty..., op. cit.,s. 11.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • B. Kürbis. "Mistrz Wincenty Kadłubek, Kronika Polska".  Parametru necunoscut |An= ignorat (posibil, |an=?) (help) Wrocław
  • Jan Długosz. "Roczniki, czyli kroniki sławnego Królestwa Polskiego" Том 1-2.  Parametru necunoscut |An= ignorat (posibil, |an=?) (help) Varșovia
  • L. Lewandowski. "Justyn, Zarys dziejów powszechnych według Pompejusza Trogusa".  Parametru necunoscut |An= ignorat (posibil, |an=?) (help) Varșovia
  • O. Balzer. "Studyum o Kadłubku Pisma Pośmiertne" Том 1-2.  Parametru necunoscut |An= ignorat (posibil, |an=?) (help) Liov