Conrad I

Conrad I de Mazovia
Portret de Jan Matejko
Date personale
Născut	1187/1188 Prusia
Decedat	31 august 1247 Prusia
Înmormântat	catedrala din Płock[*]​
Părinți	Cazimir al II-lea cel Drept Elena de Znojmo
Frați și surori	Adelaide of Poland[*][[Adelaide of Poland (Polish Piast dynasty princess (died 1211))|​]] Leszek I al Poloniei
Căsătorit cu	Agafia de Mazovia[*]​ (din 1207)
Copii	Boleslav I de Mazovia Casimir I de Kuyavia Siemowit I de Mazovia Eudoxia, Countesă de Wettin Judith, Ducesă de Wrocław
Ocupație	politician
Limbi vorbite	limba poloneză
Apartenență nobiliară
Titluri	Duke of Masovia[*][[Duke of Masovia (aristocratic title in Poland)|​]] () Duce de Cuiavia[*]​ () Duc de Petite-Pologne[*][[Duc de Petite-Pologne |​]] (1229–1232)
Familie nobiliară	Dinastia Piast
Mare Duce al Poloniei
Domnie	1229–1232 1241–1243
Predecesor	Vladislav al III-lea Picioare Groase
Succesor	Boleslav al V-lea cel Sfios
Duce de Mazovia
Domnie	1194–1247
Predecesor	Cazimir al II-lea cel Drept Elena de Znojmo (regentă)
Succesor	Boleslav I de Mazovia

Conrad I de Mazovia (în poloneză Konrad I Mazowiecki; n. 1187, Prusia – d. 31 august 1247, Prusia) a fost al șaselea Duce al Mazoviei, din 1194 până la moartea sa, și Mare Duce al Poloniei, din 1229 până în 1232.

Viața

A fost fiul cel mai tânăr al Marelui Duce Cazimir al II-lea cel Drept din Polonia și a soției sale, Elena de Znojmp, fiica ducelui Conrad al II-lea de Znojmo (conducătorul regiunilor Znojmo, Moravia de Sud și o parte a Ducatului de Boemia). Bunica sa a fost Maria din Serbia, aparent o fiică a lui župan Uroš I de Rascia.

După moartea tatălui său în 1194, Conrad a fost crescut de mama sa, care a acționat în calitate de regent al Masoviei. În 1199, el a primit Mazovia și în 1205 a preluat terenurile adiacente ale Kuyaviei. În 1205, el și fratele său, Ducele Leszek I cel Alb de Sandomierz, au avut cea mai mare victorie militară în Bătălia de la Zawichost, împotriva prințului Roman cel Mare din Galicia-Volînia. Armata ruteană a fost zdrobită și Roman a fost ucis în luptă. Prințesa din familia Rurik, Agafia de Rus a devenit soția sa.

Încercările de cucerire a Prusiei

În scopul de a mări stăpânirile sale, Conrad a încercat fără succes să cucerească ținuturile păgâne adiacente cum ar fi Chełmno în Prusia, în timpul cruciadei din 1209, cu acordul Papei Inocențiu al III-lea. În 1215 călugărul Cristian din Oliva a fost numit episcop misionar printre prusacii vechi, iar reședința sa de la Chełmno a fost distrusă de forțele prusace. Mai multe campanii de sensibilitate, în 1219 și 1222, nu au reușit, în schimb, Conrad s-a ales un conflict cu triburile prusace asupra frontierei.

Încercările ducelui în curs de desfășurare în Prusia au fost răspunsurile incursiunilor peste granițele terenurilor din Mazovia, în timp ce prusacii erau în procesul de a obține înapoi controlul asupra teritoriului Chełmno și chiar l-au amenințat pe Conrad la reședința sa din Castelul Płock. Supus la raiduri prusace constante, Conrad a vrut să stabilizeze Ducatul de nord din Mazovia în lupta sa din zona de frontieră a regiunii Chełmno.

Ordinul Teutonic

În 1226 Conrad a avut dificultăți cu raidurile constante pe teritoriul său, astfel, a invitat ordinul religios al Cavalerilor Teutoni să lupte cu prusacii, așa cum dăduseră ajutor deja Regatului Ungariei împotriva cumanilor din Transilvania, între 1221 și 1225. Când au anunțat Ungaria că Ordinul era în primul rând subordonat papei, cavalerii au fost expulzați de regele Andrei al II-lea al Ungariei. Astfel, în schimbul ajutorului cavalerilor, Marele Maestru Hermann de Salza dorea drepturi asupra documentelor prealabile, printr-un aranjament cu Conrad, confirmat de Sfântul Împărat Roman și Curia Romană.

Cavalerii nu au fost convinși să se îndrepte împotriva prusacilor și, la sfatul primului episcop prusac, Cistian de Oliva, în 1128, Conrad a fondat Ordinul Loial de Dobrzyń, în așteptarea unei alte cruciade prusace, însă a fost din nou învins. Având în vedere invazia iminentă prusacă, Conrad a semnat Tratatul de la Kruszwica în 1230, conform căruia a acordat regiunea Chełmno, Cavalerilor Teutoni și Ordinului Dobrzyń. Prin această donație de renunțare a oricărei feude, Conrad a stabilit nucleul Statului al Ordinului Teutonic. Documentul nu mai există și se crede că nu a fost niciodată semnat și că Ordinul a fost falsificat. Cavalerii sub comanda lui Hermann Balk, au traversat râul Vistula și au cucerit regiunea Chełmno, ridicând Castelul Thorn, în 1231. În 1234 papa Grigore al IX-lea a emis Bula Papală, confirmând ofertele făcute cavalerilor teutoni, care atestau că terenul Ordinului Teutonic era supus doar papei, și nu reprezenta vreo feudă.

Mare Duce

Conrad s-a implicat în conflictul privind provincia seniorală poloneză, cu vărul său Vladislav al III-lea Picioare Groase din Polonia Mare, asumându-și titlul de Mare Duce în 1229. Cu toate acestea, ruda sa din Silezia, ducele Henric I cel Bărbos, a prevalat în final ca Mare Duce la Cracovia în 1232 și a confirmat guvernarea lui Conrad în Mazovia. Când fiul și moștenitorul lui Henric, Marele Duce Henric al II-lea cel Pios a fost ucis în 1241 în Bătălia de la Legnica, Conrad și-a asumat încă o dată titlul senioral, dar a fost nevoit să cedeze la pretențiile ridicate de nepotul său, Boleslav al V-lea cel Sfios, fiul său și fratele mai mare a lui Leszek.

Căsătorie și descendenți

Între 1207 și 1210, Conrad s-a căsătorit cu Agafia de Rus, fiica Prințului Svyatoslav al III-lea Igorevich. Cei doi au avut împreună zece copii:

• Boleslav I de Mazovia (1210 – 17 aprilie 1248) Duce de Mazovia (1247 – 1248);
• Cazimir I de Kuyavia (1210/1213 – 14 decembrie 1267) prinț al Cuiaviei (1247 – 1267);
• Siemowit I de Mazovia (1213 – 24 iunie 1262), l-a succedat pe fratele său mai mare ca Duce de Mazovia (1248 – 1262);
• Eudoxia (1215–1240), s-a căsătorit cu Contele Dietrich I de Brehna și Wettin;
• Ludmila (n. 1225);
• Ziemomysł (n. între 1216 și 4 iulie 1228 – d. 10/18 septembrie 1241);
• Salomea (n. între 1220 și 1225 – d. 30 august 1268), călugăriță;
• Iudita (n. între 1222 și 1227 – d. 4 decembrie 1257 sau 1263), s-a căsătorit cu ducele Mieszko al II-lea cel Gras de Opole, cu Henric al III-lea cel Alb de Wrocław;
• Dubrawka (1230 – 1265);
• Mieszko (1235), a murit la naștere.