Carmen Miranda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Carmen Miranda
Carmen Miranda, November 1939.jpg
Carmen Miranda pe coperta revistei Click, noiembrie 1939
Date personale
Nume la naștereMaria do Carmo Miranda da Cunha
Născută[1][3][4][5] Modificați la Wikidata
Marco de Canaveses, Districtul Porto, Portugalia Modificați la Wikidata
Decedată (46 de ani)[1][3][4][5] Modificați la Wikidata
Beverly Hills, California, SUA Modificați la Wikidata
Înmormântată Cemitério de São João Batista[*][[Cemitério de São João Batista (cemetery in Rio de Janeiro, RJ, Brazil)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
Frați și surori Cecilia Miranda de Carvalho[*][[Cecilia Miranda de Carvalho (Brazilian singer (1913-2011))|​]]
Aurora Miranda[*][[Aurora Miranda (Brazilian entertainer)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuDavid Alfred Sebastian (c. 1947)
CetățenieFlag of Portugal.svg Portugalia
Flag of Brazil (1889–1960).svg Brazilia Modificați la Wikidata
Ocupație
  • cântăreață
  • dansatoare
  • actriță
Activitate
DomiciliuRio de Janeiro
Los Angeles  Modificați la Wikidata
Alte numeThe Brazilian Bombshell
The Chiquita Banana Girl
A Pequena Notável (în Brazilia)
EducațieConvent of Saint Therese of Lisieux
Ani de activitate1928–1955
Rude
  • Aurora Miranda (soră)
  • Cecilia Miranda de Carvalho (soră)
PremiiOrdinul Prințul Henric în grad de mare ofițer[*][2]
Stea pe Hollywood Walk of Fame[*]
Cariera muzicală
Activitate
Gen muzicalSamba
Tipul de vocemezzo-soprană
contralto  Modificați la Wikidata
Instrument(e)
  • Voce
Case de discuri
PremiiOrdinul Prințul Henric în grad de mare ofițer[*][2]
Stea pe Hollywood Walk of Fame[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Signature Carmen Miranda.svg
Prezență online

Carmen Miranda GCIH OMC[6] (pronunție în portugheză: /ˈkaɾmẽȷ̃ miˈɾɐ̃dɐ/; născută Maria do Carmo Miranda da Cunha; n. ,[1][3][4][5] Marco de Canaveses, Districtul Porto, Portugalia – d. ,[1][3][4][5] Beverly Hills, California, SUA) a fost o cântăreață de samba, dansatoare și actriță braziliană de origine portugheză. A jucat atât în filme hollywoodiene cât și în producții pe Broadway. Poreclită The Brazilian Bombshell,[7] Miranda este cunoscută pentru costumația sa din lungmetrajele americane, accesorizată mereu de un turban cu fructe. În tinerețea sa, Miranda a lucrat ca și confecționer într-un magazin de pălării. În 1929, realizează alături de compozitorul Josué de Barros primele sale înregistrări. În 1930, cântecul Taí (Pra Você Gostar de Mim), scris de Joubert de Carvalho, o catapultează pe Miranda în atenția publicului brazilian, aceasta devenind cea mai proeminentă cântăreață de samba a țării.

În anii '30, Miranda cântă la stații de radio braziliene și are apariții în cinci chanchadas, filme celebrative ale muzicii, dansului și carnavalelor Braziliei.[8] Exemple sunt peliculele Hello, Hello, Brazil! (1935) și Hello, Hello, Carnival! (1936). Muzicalul Banana da Terra (regizat de Ruy Costa) îi definește lui Miranda look-ul Baiana, inspirat de afro-brazilienii statului Bahia.[9]

În 1939, producătorul de pe Broadway Lee Shubert îi oferă lui Miranda șansa de a juca în musicalul The Streets of Paris după ce o vede cântând într-un cazinou din Rio de Janeiro.[10] Următorul an apare în primul său film hollywoodian, intitulat Down Argentine Way, cu Don Ameche și Betty Grable. Cariera sa se bucură de un succes crescent, în 1945 fiind declarată cea mai bine plătită femeie din Statele Unite.[11]

Carmen Miranda realizează 14 filme americane între 1940 și 1953. Popularitatea sa descrește însă după Al Doilea Război Mondial. Aceasta încearcă să renunțe la imaginea sa de marcă, focusându-se pe concerte în cluburi de noapte și apariții în show-uri de televiziune. Documentarul Carmen Miranda: Bananas is My Business (1995) îi urmărește cariera și viața personală.[12]

Copilăria[modificare | modificare sursă]

Carmen Miranda, pe numele ei real Maria do Carmo Miranda da Cunha, s-a născut la data de 9 februarie 1909 în Várzea da Ovelha e Aliviada, un sat din municipalitatea portugheză Marco de Canaveses.[13] A fost a doua fiică a lui José Maria Pinto da Cunha (n. 17 februarie 1887 – 21 iunie 1938) și a lui Maria Emília Miranda (10 martie 1886, Rio de Janeiro – 9 noiembrie 1971).[14] În 1909, când Miranda avea zece luni, tatăl său a emigrat în Brazilia[15] și s-a stabilit în Rio de Janeiro, unde a deschis un salon de frizerie. Soția sa îl urmează în 1910, luând de asemenea fiicele Olinda (1907–1931) și Carmen. Deși Carmen nu s-a mai întors să locuiască în Portugalia, și-a păstrat cetățenia originală. În Brazilia, părinții ei au mai făcut patru copii: Amaro (n. 1911), Cecília (1913–2011), Aurora (1915–2005) și Óscar (n. 1916).

A fost botezată Carmen din dorința tatălui său, care era admirator al operei Carmen de Bizet. Pasiunea de a cânta și dansa i se dezvoltă în copilărie. A studiat la mănăstirea Tereza de Lisieux. Deși tatăl său s-a opus, mama lui Miranda a încurajat-o să-și înceapă cariera în lumea divertismentului. Carmen participă la audiții pentru spectacole radiofonice și cântă la petreceri și festivaluri din Rio.

Cariera în Statele Unite ale Americii[modificare | modificare sursă]

În 1939, producătorul american Lee Schubert îi oferă lui Miranda posibilitatea de face parte din distribuția musicalului de pe Broadway, The Streets of Paris, după ce o vede cântând în Cassino da Urca.[16] Tentată să viziteze New York-ul, Miranda acceptă cu condiția ca formația sa să o acompanieze. Intuind impactul pe care Miranda avea să-l aibă în America, președintele brazilian Getúlio Vargas plătește din banii publici transportul naval a trupei. Miranda se îmbarcă pe SS Uruguay, părăsind Brazilia pe 4 mai 1939. Ajunge în New York City în 18 mai.[17] Primul spectacol al The Streets of Paris are loc pe 19 iunie 1939, Miranda fiind lăudată de criticii de specialitate pentru prestația sa.[18][19][20]

Distribuția musicalului The Streets of Paris în 1941: Bud Abbott, Carmen Miranda și Lou Costello

Noul star de pe Broadway câștigă în scurt timp și admirația Hollywood-ului, studioul de film Twentieth Century Fox lucrând la un lungmetraj pentru Miranda. Proiectul, intitulat inițial The South American Way după un cântec de-al cântăreței, are premiera în 11 octombrie 1940 cu titlul Down Argentine Way. În 1941, Miranda se întoarce pe Broadway cu musicalul Sons o' Fun.[21]

Deși popularitatea sa era în continuă creștere, Miranda se confruntă cu pierderea unui număr de fani în Brazilia. Aceasta era criticată pentru acomodarea cu valorile capitaliste din America și pentru rolurile stereotipale de "bimbo latino-americană" pe care le juca. Pe 10 iulie 1940, Miranda se întoarce în Brazilia și este primită cu ovaționări. La scurt timp însă, presa o blamează pentru că ar aduce o imagine negativă asupra țării sale. Pe 15 iulie, Miranda parcticipă la un concert caritabil organizat de Prima Doamnă Darci Vargas. Aceasta salută publicul în engleză și i se răspunde cu tăcere. Când începe să cânte melodia The South American Way, Miranda este huiduită și părăsește scena. A doua zi, presa o descrie ca fiind „prea americanizată”. Rănită de reacția mulțimii, Miranda nu se mai întoarce în Brazilia timp de 14 ani.

În anii războiului, Miranda joacă în opt filme. Pelicula That Night in Rio, cu distribuția formată din Miranda, Don Ameche și Alice Faye, are premiera pe 11 aprilie 1941. Pe 24 martie 1941, Miranda devine unul din primii artiști latino care își lasă amprentele la Grauman's Chinese Theatre. Urmărotul ei film, Week-End in Havana, are premiera pe 8 octombrie 1941. Comedia cu Cesar Romero, Alice Faye și Carmen Miranda este un succes la box-office, surclasând filmul Cetățeanul Kane, lansat cu o săptămână înainte.[22] În 1942, Miranda filmează Springtime in the Rockies, unul din primele zece succese la box-office ale acelui an.[23] Miranda era obligată contractual să aibă apariții publice îmbrăcată în costumațiile din filmele sale. În 1943, apare în The Gang's All Here. La 1945, Carmen Miranda era cea mai bine plătită femeie din Statele Unite, câștigând 200.000 dolari pe an (2,2 milioane dolari astăzi).[24]

După Al Doilea Război Mondial, filmele lui Miranda la Fox au fost produse în alb-negru, semn că publicul își pierduse interesul în ea. Filme ca Doll Face (1945) și If I'm Lucky (1946) nu reușesc să atragă mulțimea ca și lungmetrajele anterioare. Miranda se ambiționează să joace rolul principal în comedia Copacabana (1947), dar nu impresionează americanii cu noua sa postură. Joe Pasternak o invită pe Miranda să joace în două musicaluri pentru Metro-Goldwyn-Mayer: A Date with Judy(1948) și Nancy Goes to Rio (1950). În prima din pelicule, Miranda renunță la costumația tipic braziliană și la turbanul cu fructe în favoarea rochiilor și pălăriilor confecționate de Helen Rose. În ultimul său film, Scared Stiff (1953), Miranda o interpretează pe Carmelita Castinha, o animatoare braziliană de pe un vas de croazieră. Răspunsul publicului vizavi de prestația sa este unul negativ, cântecele și costmele lui Miranda sugerând aproape o caricatură a acesteia.

În aprilie 1953, Miranda pleacă într-un turneu de patru luni în Europa.

Moartea[modificare | modificare sursă]

Pe 4 august 1955, Carmen Miranda a filmat un segment din emisiunea de varietăți The Jimmy Durante Show. Conform lui Durante, Miranda a precizat că se simte rău înainte de filmări. Acesta a vrut s-o înlocuiscă, dar ea a refuzat. După completarea numărului artistic Jackson, Miranda, and Gomez alături de Durante, Miranda cedează și cade în genunchi. Mai târziu, aceasta invită câțiva membri de platou la o petrecere la ea acasă. Noaptea aceea, Miranda se prăbușește pe holul dintre baia și camera sa, suferind un infarct miocardic. Corpul său este descoperit dimineața următoare în jurul orei zece. Avea 46 de ani.[25][26]

Episodul filmat cu Miranda a fost difuzat la două luni după moartea acesteia, pe 15 octombrie 1955. Corpul cântăreței a fost transportat conform dorinței sale, înapoi la Rio. Mai mult de jumătate de milion de brazilieni au participat la înmormântarea sa.[27] Carmen Miranda a fost îngropată la cimitirul São João Batista. În 1956, lucrurile sale au fost donate de familie Muzeului Carmen Miranda, deschis în august 1976. Pentru contribuțiile aduse industriei cinematografice, Miranda a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame.[28][29]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Carmen Miranda în Down Argentine Way (1940)
Carmen Miranda și Dennis O'Keefe în Doll Face (1946)
Steaua lui Carmen Miranda de pe Hollywood Walk of Fame
An Titlu Rol Note
1933 A Voz do Carnaval Ea însăși
1935 Hello, Hello Brazil!
1935 Estudantes Mimi
1936 Hello, Hello, Carnival!
1939 Banana da Terra
1940 Laranja da China
1940 Down Argentine Way Ea însăși
1941 That Night in Rio Carmen
1941 Week-End in Havana Rosita Rivas
1941 Meet the Stars #5: Hollywood Meets the Navy Ea însăși Scurtmetraj
1942 Springtime in the Rockies Rosita Murphy
1943 The Gang's All Here Dorita Titlu alternativ: The Girls He Left Behind
1944 Greenwich Village Prințesa Querida
1944 Something for the Boys Chiquita Hart
1944 Four Jills in a Jeep Ea însăși
1944 Sing With the Stars[30] Ea însăși Scurtmetraj
1945 The All-Star Bond Rally Ea însăși
1945 Doll Face Chita Chula Titlu alternativ: Come Back to Me
1946 If I'm Lucky Michelle O'Toole
1947 Copacabana Carmen Novarro/Mademoiselle Fifi
1947 "Slick Hare" Ea însăși Dublaj
1948 A Date with Judy Rosita Cochellas
1949 The Ed Wynn Show Ea însăși Episodul #1.2
1949 până în 1952 Texaco Star Theater Ea însăși 4 episoade
1950 Nancy Goes to Rio Marina Rodrigues
1951 Don McNeill's TV Club Ea însăși Episodul #1.25
1951 What's My Line? Mystery Guest episodul din 18 noiembrie 1951
1951 până în 1952 The Colgate Comedy Hour Ea însăși 3 episoade
1951 până în 1953 All-Star Revue Ea însăși 2 episoade
1953 Scared Stiff Carmelita Castinha
1953 Toast of the Town Ea însăși Episodul #7.1
1955 The Jimmy Durante Show Ea însăși Episodul #2.2
1995 Carmen Miranda: Bananas is My Business Ea însăși Arhivă

Discografie[modificare | modificare sursă]

Single-ul Alô... Alô?, lansat în februarie 1934. Carmen Miranda cântă alături de solistul brazilian Mário Reis.
Single-ul Uva de caminhão, lansat în 1939

Single-uri braziliene[modificare | modificare sursă]

  • 1935
    • „Anoiteceu”
    • „Entre Outras Coisas”
    • „Esqueci de Sorrir”
    • „Foi Numa Noite Assim”
    • „Fogueira Do Meu Coração”
    • „Fruto Proibido”
    • „Cor de Guiné”
    • „Casaco de Tricô”
    • „Dia de Natal”
    • „Fala, Meu Pandeiro”
    • „Deixa Esse Povo Falar”
    • „Sonho de Papel” (înregistrat pe 10 mai 1935)
    • „E Bateu-Se a Chapa” (înregistrat pe 26 iunie 1935)
    • „O Tique-Taque do Meu Coração” (înregistrat pe 7 august 1935)
    • „Adeus, Batucada” (înregistrat cu orchestra Odeon pe 24 septembrie 1935)
    • „Querido Adão” (26 septembrie 1935)
  • 1936
    • „Alô, Alô, Carnaval”
    • „Duvi-dê-ó-dó”
    • Dou-lhe Uma
    • „Capelinha do Coração”
    • „Cuíca, Pandeiro, Tamborim ...”
    • „Beijo Bamba”
    • „Balancê”
    • „Entra no cordão”
    • „Como Eu Chorei”
    • „As Cantoras do Rádio” (înregistrat cu Aurora Miranda și Odeon Orchestra pe 18 martie 1936)
    • „No Tabuleiro da Baiana” (înregistrat cu Louis Barbosa - 29 septembrie 1936)
    • „Como Vai Você?” (înregistrat cu Ary Barroso - 2 octombrie 1936)
  • 1937
    • „Dance Rumba”
    • „Em Tudo, Menos em Ti”
    • „Canjiquinha Quente”
    • „Cabaret No Morro”
    • „Baiana Do Tabuleiro”
    • „Dona Geisha”
    • „Cachorro Vira-Lata” (înregistrat pe 4 mai 1937)
    • „Me Dá, Me Dá” (înregistrat pe 4 mai 1937)
    • „Camisa Amarela” (înregistrat cu Odeon Group pe 20 septembrie 1937)
    • „Eu Dei” (înregistrat pe 21 septembrie 1937)
  • 1938
    • „Endereço Errado”
    • „Falar!”
    • „Escrevi um Bilhetinho”
    • „Batalhão do amor”
    • „E a Festa, Maria?”
    • „Cuidado Com a Gaita do Ary”
    • „A Pensão Da Dona Stella”
    • „A Vizinha Das Vantagens”
    • „Samba Rasgado” (înregistrat cu Odeon Group - 7 martie 1938)
    • „E o Mundo Não Se Acabou” ("And the World Would Not End") (înregistrat pe 9 martie 1938)
    • „Boneca de Piche” (înregistrat cu Odeon Orchestra pe 31 august 1938)
    • „Na Baixa do Sapateiro” (înregistrat cu Orchestra Odeon pe 17 octombrie 1938)
  • 1939
    • „A Preta Do Acarajé”
    • „Deixa Comigo”
    • „Candeeiro”
    • „Amor Ideal”
    • „Essa Cabrocha”
    • „A Nossa Vida Hoje É Diferente”
    • „Cozinheira Grã-fina”
    • „O Que É Que a Bahiana Tem?” (înregistrat cu Dorival Caymmi - 27 februarie 1939)
    • „Uva de Caminhão” (înregistrat pe 21 martie 1939)
    • „Camisa Listada” (înregistrat cu Bando da Lua pe 28 august 1939)
  • 1940
    • „Voltei pro Morro” (înregistrat pe 2 septembrie 1940)
    • „Ela Diz Que Tem”
    • „Disso É Que Eu Gosto”
    • Disseram que Voltei Americanizada” (înregistrat cu Odeon Set pe 2 septembrie 1940)
    • „Bruxinha de Pano”
    • „O Dengo Que a Nêga Tem”
    • „É Um Quê Que a Gente Tem”
    • „Blaque-Blaque”
    • „Recenseamento” (înregistrat pe 27 septembrie 1940)
    • „Ginga-Ginga”

Single-uri americane[modificare | modificare sursă]

  • 1939
    • South American Way” (înregistrar cu Bando da Lua - 26 decembrie 1939)
    • „Touradas Em Madrid”
    • „Marchinha do grande galo”
    • Mamãe Eu Quero
    • „Bambú, Bambú”
  • 1941
    • I, Yi, Yi, Yi, Yi (I Like You Very Much)” (înregistrat cu Bando da Lua - 5 ianuarie 1941)
    • „Alô Alô”
    • Chica Chica Boom Chic” (înregistrat cu Bando da Lua - 5 ianuarie 1941)
    • „Bambalê”
    • Cai, Cai” (înregistrat cu Bando da Lua 5 ianuarie 1941)
    • „Arca de Noé”
    • „A Weekend in Havana”
    • „Diz Que Tem ...”
    • When I Love I Love
    • Rebola, Bola” (înregistrat cu Bando da Lua - 9 octombrie 1941)
    • „The Man With the Lollipop Song”
    • „Não Te Dou A Chupeta”
    • „Manuelo”
    • „Thank You, North America”
  • 1942
    • Chattanooga Choo Choo” (înregistrat cu Bando da Lua - 25 iulie 1942)
    • „Tic-tac do Meu Coração”
    • „O Passo Do Kanguru (Brazilly Willy)”
    • „Boncea de Pixe”
  • 1945
  • 1947
    • „The Matador (Touradas Em Madrid)” (înregistrat cu the Andrews Sisters și Vic Schoen alături de orchestra sa)
    • „Cuanto La Gusta” (înregistrat cu the Andrews Sisters și Vic Schoen alături de orchestra sa)[31]
  • 1949
    • „Asi Asi (I See, I See)” (recorded with The Andrews Sisters and Vic Schoen and his orchestra)
    • The Wedding Samba” (înregistrat cu The Andrews Sisters și Vic Schoen alături de orchestra sa)
  • 1950
    • „Baião Ca Room' Pa Pa” (înregistrat cu The Andrews Sisters și Vic Schoen alături de orchestra sa)
    • „Ipse-A-I-O” (înregistrat cu The Andrews Sisters și Vic Schoen alături de orchestra sa)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Carmen Miranda”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b http://www.ordens.presidencia.pt/?idc=153  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d Carmen Miranda, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d Carmen Miranda, SNAC, accesat în  
  6. ^ „Raul Seixas e Carmen Miranda ganham Ordem do Mérito Cultural”. O Estado de S. Paulo. . Accesat în . 
  7. ^ Rohter, Larry (). „The Real Carmen Miranda Under the Crown of Fruit”. The New York Times. Accesat în . 
  8. ^ Gloria Helena Rey (). „Brazil remembers its fruit-topped lady”. Evening Independent. Accesat în . 
  9. ^ Andrew S. Vargas. Stereotype or Samba Pioneer? A Look Back at the Controversial Legacy of Carmen Miranda. 
  10. ^ Amanda J Ellis. Captivating a country with her curves: Examining the importance of Carmen Miranda's iconography in creating national identities. ISBN 9780549561422. 
  11. ^ 14 April 2014 (). „Movie Stars And Detroit Auto Men Get Highest Pay”. Tampa Bay Times. 
  12. ^ Thomas, Kevin (). „TV Reviews: 'Carmen Miranda' Looks Behind Image”. Los Angeles Times. Accesat în . 
  13. ^ McGowan & Pessanha 1997, p. 32.
  14. ^ Tompkins & Foster 2001, p. 192.
  15. ^ „The century of the Brazilian Bombshell”. It's Time for Brazil in Singapore. Singapore: Sun Media: 63. 
  16. ^ „Biography of Carmen Miranda”. Uol (în portugheză). Accesat în . 
  17. ^ Vinson, Bill; Casey, Ginger Quering. „S.S. Uruguay”. Welcome Aboard Moore-McCormack Lines. Accesat în . 
  18. ^ Alberto Sandoval-Sánchez (). José, Can You See?: Latinos on and Off Broadway. Univ of Wisconsin Press. p. 38. ISBN 978-0-299-16204-7. 
  19. ^ „Relato da estréia de Carmen Miranda em Nova York é de arrepiar; leia”. Folha de S.Paulo. . Accesat în . 
  20. ^ Kirsten Pullen (). Like a Natural Woman: Spectacular Female Performance in Classical Hollywood. Rutgers University Press. p. 134. ISBN 978-0-8135-6266-7. 
  21. ^ John Storm Roberts (). The Latin Tinge: The Impact of Latin American Music on the United StatesNecesită înregistrare gratuită. Oxford University Press. p. 106. 
  22. ^ Patricia M. Montilla (). Latinos and American Popular Culture. ABC-CLIO. p. 113. ISBN 978-0-313-39223-8. 
  23. ^ Solomon, Aubrey (). „Twentieth Century-Fox: A Corporate and Financial History”. Aubrey Solomon. p. 61. ISBN 9780810842441. Accesat în . 
  24. ^ „Large Earnings By Films Stars”. The Age. . p. 3. Accesat în . 
  25. ^ „Hollywood Mourns 2 Actresses: Suzan Ball, Carmen Miranda, 41”. The Free Lance–Star. . Accesat în . 
  26. ^ „From the Archives: Film Star Carmen Miranda Dies”. Los Angeles Times. . Accesat în . 
  27. ^ Astor, Michael (). „In Rio, Carmen Miranda's Still Hard to Top”. The Washington Post. 
  28. ^ „Walk of Fame – Carmen Miranda”. p. walkoffame.com. 
  29. ^ „Hollywood Star Walk – Carmen Miranda”. Los Angeles Times. 
  30. ^ „Carmen Miranda performing in 'Sing With the Stars'. Getty Images. Accesat în . 
  31. ^ Gilliland, John. (). „Pop Chronicles 1940s Program #20 - All Tracks UNT Digital Library”. Digital.library.unt.edu. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Carmen Miranda