Budureasa, Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Budureasa
—  Sat  —
Vedere aeriană asupra satului
Vedere aeriană asupra satului
Budureasa se află în Județul Bihor
Budureasa
Budureasa
Budureasa (Județul Bihor)
Localizarea satului pe harta județului
Coordonate: Coordonate: 46°40′45″N 22°29′42″E / 46.67917°N 22.49500°E / 46.67917; 22.4950046°40′45″N 22°29′42″E / 46.67917°N 22.49500°E / 46.67917; 22.49500

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor
ComunăBudureasa

SIRUTA27855
Atestare1582

Populație (2011)
 - Total1.641 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal417100
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Budureasa este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România.

Denominație și datare documentară[modificare | modificare sursă]

1588 Budwduraz, 1600 Budorazia, 1692 Buduráz, 1828 Budurásza, 1913 Bondoraszó. Satul Budureasa, este atestat istoric în anul 1582.

Economie[modificare | modificare sursă]

Localitatea este cunoscută pentru lăzile de zestre fabricate de meșterii locali. Pe teritoriul așezării se găsește o importantă mină de calcar și de asemena și șase izvoare subterane.

Zăcământul de calcar[modificare | modificare sursă]

Prospecțiunile pentru descoperirea zăcământului de calcar cu brucit au început în 1977[2]. Cercetările de la acea vreme vizau descoperirea unui zăcământ de uraniu, însă, în locul minereului radioactiv, geologii au dat peste calcar cu brucit[2]. Evaluările specialiștilor au indicat că în perimetrul Budureasa - Valea Mare s-ar afla cel mai mare zăcământ din Europa[2]. Din 1978 până în 1989, volumul de lucrări la Budureasa - Valea Mare a fost imens[2]. S-au făcut 15 kilometri de galerii, puțuri de cercetare, șanturi, foraje[2]. Odată cu Revoluția din 1989, lucrările aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit[2]. Din 1989, până în 2003, mina a intrat într-o fază de conservare, existând chiar propunerea de a fi închisă[2]. Zăcământul conține 20 de milioane de tone de calcar cu brucit, cu o valoare estimată la peste 1 miliard de euro și este concesionat firmei Geoasset, deținută de PSV Company.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Rezervațiile naturale:
    • Cetatea Rădesei (20,0 ha).
    • Vârful Cârligați (versantul sudic) (10,0 ha)
    • Piatra Grăitoare (coasta de S-E a Brăiesei) (5,0 ha)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b c d e f g "Mina de aur" a lui Vintu, 22 Octombrie 2007, evz.ro, accesat la 11 noiembrie 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]